Verifica
Definitie, sens si explicatie
1Verifica, verific, verb I. Tranzitiv
1. A controla ceva pentru a constata daca corespunde adevarului, cerintelor, calitatii sau anumitor date.
2. A examina pe cineva pentru a vedea in ce, masura corespunde functiei sau calitatii pe care o detine sau care i se incredinteaza. – Din franceza Verifier, limba latina Verificare.
1. A controla ceva pentru a constata daca corespunde adevarului, cerintelor, calitatii sau anumitor date.
2. A examina pe cineva pentru a vedea in ce, masura corespunde functiei sau calitatii pe care o detine sau care i se incredinteaza. – Din franceza Verifier, limba latina Verificare.
2Verifica verb
1. a incerca, a proba, (popular) a cerca, (invechit si reg.) a probalui, (invechit) a probai, a probui. (A - un motor, un aparat.)
2. a cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a revizui, (invechit) a revedui, (grecism cuvant invechit) a teorisi. (A - toate scriptele intreprinderii.)
1. a incerca, a proba, (popular) a cerca, (invechit si reg.) a probalui, (invechit) a probai, a probui. (A - un motor, un aparat.)
2. a cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a revizui, (invechit) a revedui, (grecism cuvant invechit) a teorisi. (A - toate scriptele intreprinderii.)
3Verifica verb, indicativ prezent 1 singular verific, 3 singular si plural verifica; conj. prezent 3 singular si plural verifice
4A verifica verific tranz. 1) (date, noutati, teze, afirmatii) A supune unui control; a controla. 2) (persoane) A examina pentru a stabili in ce masura corespunde functiei pe care o detine sau care i se acorda. /<lat. verificare, franceza verifier
5Verifica verb I. tr.
1. A supune la un control pentru a constata daca se indeplinesc anumite conditii.
2. A cerceta pe cineva pentru a vedea in ce masura corespunde misiunii care i se da. [P.i. verific, 3,6 -ca. / < limba latina verificare < verus – adevarat, facere – a face, conform franceza verifier].
1. A supune la un control pentru a constata daca se indeplinesc anumite conditii.
2. A cerceta pe cineva pentru a vedea in ce masura corespunde misiunii care i se da. [P.i. verific, 3,6 -ca. / < limba latina verificare < verus – adevarat, facere – a face, conform franceza verifier].
6Verifica verb tr.
1. a supune unui control pentru a constata daca se indeplinesc anumite conditii.
2. a cerceta activitatea cuiva. (< franceza verifier, limba latina verificare)
1. a supune unui control pentru a constata daca se indeplinesc anumite conditii.
2. a cerceta activitatea cuiva. (< franceza verifier, limba latina verificare)