Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Vină

1 * Cuvantul cu diacritice: vínă
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: VINĂ, vini, substantiv feminin Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ♢ Locutiune adjectiv De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ♢ Locutiune conjunctie: Din vina... = în urma greșelii înfăptuite de...; din cauza, din pricina... ♢ Expresie (Popular) Bată-l vina exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori (regional) a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Prin specializare: Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din limba slava (veche) vina.

2 * Cuvantul cu diacritice: vină
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: Vină antonim: inocență

3 * Cuvantul cu diacritice: vínă
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: VINĂ substantiv 1. abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, vinovăție, (livresc) eres, (rar) prihană, (învechit și reg.) teahnă, (regional) greș, (Oltenia, Muntenia și Mold.) ponos, (învechit) cusur, săblaznă, scandal, smintă, sminteală, (figurativ) rătăcire, (învechit figurativ) rătăceală. (- lui e de gravitate minoră.) 2. verifica cuvantul: reproș. 3. verifica cuvantul: infracțiune. 4. verifica cuvantul: delict.

4 * Cuvantul cu diacritice: vínă
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: vină substantiv feminin, g.-d. art. vinii; plural vini

5 * Cuvantul cu diacritice: vínă -i
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: VINĂ -i f. 1) Încălcare a unei legi sau norme morale. ♢ De - vinovat. Fără - nevinovat. Din -a cuiva (sau a ceva) din cauza cuiva (sau a ceva). Bată-l -a se spune celui pe care îl dojenești cu o nuanță de simpatie. A-și ispăși -a a-și ispăși greșeala. 2) Faptă care prezintă pericol social; infracțiune. 3) Stare a celui vinovat de ceva; vinovăție; culpabilitate. [G.-D. vinii] limba slava (veche) vina

6 * Cuvantul cu diacritice: vínă -ni
Cuvantul fara diacritice: vina

Definitie: vină (-ni), substantiv feminin – 1. Culpă, delict. – 2. Greșeală, eroare. Sl. vina „acuzație” (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 457). – Derivat vinovat, adjectiv (culpabil, inculpat), din limba slava (veche) vinovatŭ; nevinovat, adjectiv (inocent); (în)vinovăți, verb (a acuza, a pune pe seama, a culpabiliza); vinovăție, substantiv feminin (culpabilitate); vinovăție, substantiv feminin (culpabilitate); nevinovăție, substantiv feminin (inocență).