Definitie Voluntar -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Voluntar, -Ă, voluntari, -e, adjectiv , substantiv masculin I. Adjectiv (Despre oameni si manifestarile lor)
1. Care actioneaza de bunavoie, din proprie initiativa, nesilit de nimeni, in mod constient; (despre actiuni) care se face de bunavoie, fara constrangere. ♢ Act voluntar = actiune savarsita de cineva in mod constient, voit.
2. Care exprima vointa.
3. Care isi impune vointa; autoritar. II. Substantiv masculin Persoana care intra in armata din proprie dorinta spre a face serviciul militar (inainte de a fi implinit varsta ceruta); prin extensiune persoana care ia parte la o campanie militara din proprie initiativa sau care se faca un serviciu de bunavoie si dezinteresat. [Varianta: (II) (invechit) Volintir, volontir substantiv masculin] – Din franceza Volontaire, limba latina Voluntarius, limba rusa Volentir.

Varianta definitie 2: Voluntar antonim: involuntar, neintentionat, nevoluntar

Varianta definitie 3: Voluntar adjectiv
1. verifica cuvantul: benevol.
2. verifica cuvantul: autoritar.

Varianta definitie 4: Voluntar adjectiv m., substantiv masculin, plural voluntari; f. singular voluntara, plural voluntare

Varianta definitie 5: Voluntar1 -a (-i, -e) 1)(despre persoane) Care actioneaza de buna voie, din proprie initiativa. 2) Care isi impune vointa; autoritar. 3) (despre actiuni) Care se face fara constrangere. /<lat. voluntarius, franceza volontiare, limba italiana volontarie

Varianta definitie 6: Voluntar2 -i m. 1) Persoana care cere singura sa faca serviciul militar, fara a avea aceasta obligatie. 2) Persoana care se ofera sa faca ceva dezinteresat. /<lat. voluntarius, franceza volontiare, limba italiana volontaire

Varianta definitie 7: Voluntar, -Ă adjectiv
1. Facut de bunavoie, nesilit de nimeni; liber consimtit.
2. Care cauta sa-si impuna mereu vointa; cu vointa (ferma); incapatanat, indaratnic. substantiv masculin Militar care participa la o campanie sau se inroleaza in armata din propria dorinta, de bunavoie, neobligat (inainte de a fi implinit varsta necesara). [< limba latina voluntarius, conform franceza volontaire, limba italiana volontario].

Varianta definitie 8: Voluntar, -Ă I. adjectiv
1. facut de bunavoie; liber consimtit.
2. care exprima, denota vointa. ♢ care isi impune vointa; autoritar; incapatanat, indaratnic.
II. substantiv masculin
1. militar care participa la o campanie, la o actiune de lupta sau se inroleaza in armata din proprie dorinta.
2. cel care se ofera sa faca un serviciu de bunavoie si dezinteresat. (< limba latina voluntarius, franceza volontaire)