Vornici
Definitie, sens si explicatie
1Vornici, vornicesc, verb Iv.
1. Intranzitiv (Înv.) A indeplini functia de vornic (1).
2. Tranzitiv (Popular) A anunta la nunta darurile primite de miri. – Din Vornic.
1. Intranzitiv (Înv.) A indeplini functia de vornic (1).
2. Tranzitiv (Popular) A anunta la nunta darurile primite de miri. – Din Vornic.
2Vornici verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural vornicesc, imperfect 3 singular vornicea; conj. prezent 3 singular si plural vorniceasca
3A vornici -esc intranzitiv cuvant invechit A fi vornic. /Din vornic