Vornicel
Definitie, sens si explicatie
1Vornicél, vornicei, substantiv masculin
1. Slujbas subaltern al vornicului (1), insarcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin judete si sate.
2. (Înv.) Vornic (2).
3. Flacau insarcinat cu poftirea si cinstirea oaspetilor la nuntile taranesti, cu conducerea alaiului nuntii, cu anuntarea darurilor si cu rostirea oratiei de nunta; vornic (3). – Vornic + sufix -el.
1. Slujbas subaltern al vornicului (1), insarcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin judete si sate.
2. (Înv.) Vornic (2).
3. Flacau insarcinat cu poftirea si cinstirea oaspetilor la nuntile taranesti, cu conducerea alaiului nuntii, cu anuntarea darurilor si cu rostirea oratiei de nunta; vornic (3). – Vornic + sufix -el.
2Vornicél substantiv
1. vataman, vatasel. (-ul era ajutorul vornicului la sate.)
2. vatasel, vataf, (regional) chemator, sol, frate-de-mire, frate-de-mireasa, (Transilvania si Banat) dever, (Transilvania) vifel. (- la o nunta taraneasca.)
1. vataman, vatasel. (-ul era ajutorul vornicului la sate.)
2. vatasel, vataf, (regional) chemator, sol, frate-de-mire, frate-de-mireasa, (Transilvania si Banat) dever, (Transilvania) vifel. (- la o nunta taraneasca.)
3Vornicél substantiv verifica cuvantul: colacar.
4Vornicel substantiv masculin, plural vornicei, art. vorniceii
5Vornicél -i m. 1) (in Moldova si in Muntenia medivala; folosit si ca titlu pe langa numele respectiv) Boier de rang inferior vornicului, insarcinat cu treburi judecatoresti in judete si sate. 2) pop.
Flacau care pofteste si cinsteste oaspetii la nuntile taranesti. /vornic + sufix -el
Flacau care pofteste si cinsteste oaspetii la nuntile taranesti. /vornic + sufix -el