Definitie Vîrtej -juri - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Virtej (-juri), substantiv neutru –
1. Turbion, viltoare. –
2. Ciclon. –
3. Smoc rebel de par, loc unde parul creste in toate directiile. –
4. Cotitura, intoarcere. –
5. Morisca, rostogol. –
6. Ameteala, zapaceala. –
7. Cabestan, macara-capra. –
8. Transmisia ferastraului mecanic. –
9. Regulator al pietrei de moara. –
10. Cirlig imbucat care serveste de cujba la stina. –
11. Cleste de timplar. –
12. Presa. –
13. Cric. –
14. Vechi instrument de tortura. –
15. Oistea carului. –
16. (Trans.) Leagan, scrinciob. –
17. Arc de arbaleta.
Sl. vrŭtežĭ de la vrŭtĕti „a coti” (Miklosich, Lexicon, 772; Conev 67), conform invirti si bulgara vartež.
Legatura cu limba latina vertigium (Cipariu, Gram., 29) nu este posibila.
Ideea de baza este cea de „obiect care se invirteste” sau de „instrument care functioneaza prin rotire”. – Derivat virtejos, adjectiv (care face virtej); (in)virteji verb (a roti, a coti; a se involbura; a transforma; reflexiv, a se intoarce, a regresa). – Conform: virtiloi.