Definitie Zăcea - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ZĂcea, zac, verb II.
Intranzitiv
1. A sta intins, culcat sau tolanit pe pat, pe pamant etcetera din lipsa de ocupatie, din cauza oboselii etcetera ♦ A fi doborat.
Copacii zac la pamant.
2. A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a boli.
3. A fi mort, culcat, ingropat (in mormant).
4. (despre sentimente, calitati, defecte etcetera) A sta ascuns, a fi in stare latenta.
5. A sta, a fi, a se afla (intr-o stare oarecare) de multa vreme, a fi lasat in parasire.
Plicurile nedesfacute zaceau teanc. ♢ Expresie A zacea la inchisoare (sau in temnita etcetera)= a fi intemnitat. ♦ A fi asezat, situat undeva, a se afla. – Limba Latina Jacere.

Varianta definitie 2: ZĂcea verb (MEDICAL) a boli, a piroti, a tanji, (popular) a gogi, (regional) a zalezi, (Munt. si Olt.) a taromi, (invechit) a lancezi. (- de o luna la pat.)

Varianta definitie 3: Zacea verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural zac, 1 plural zacem, 2 plural zaceti; part. zacut

Varianta definitie 4: A zĂcea zac intranzitiv 1) A se afla in pozitie orizontala; a sta intins. - pe iarba. 2) A sta culcat din cauza unei boli grele; a fi grav bolnav (timp indelungat). - o saptamana in pat. - de tifos. 3) A fi in mormant; a dormi somnul de veci; a odihni. 4) (despre sentimente, deprinderi etcetera) A sta ascuns; a se afla in stare latenta. O idee indefinita zace in subconstient. 5) A se afla intr-o anumita stare de mai mult timp. Hainele zac pe podea. ♢ - la inchisoare a fi intemnitat. /<lat. jacere

Varianta definitie 5: Zacea (zac, zacut), verb –
1. A sta intins, culcat. –
2. A fi bolnav. –
3. A fi mort, ingropat. –
4. A fi, a se afla inauntru, a fi inchis. – Mr. dzac, dzicui, dzicuta, dziteare, megl. zac, zateari, istr. zǫc.
Limba Latina jacēre (Puscariu 1926; REW 4562), conform limba italiana giacere, prov., port. jazer, franceza gesir, cat. jaure, sp. yacer.
Trecerea lui j › z se datoreaza unei disimilari cu cons. urmatoare (Tiktin). – Derivat zacamint, s .m. (filon, vina), dupa franceza gisement; zacare, substantiv feminin (boala); zacas, adjectiv (Trans., bolnav; cuvant invechit, rau intentionat, ticalos, pervers), la care sensul al doilea nu a fost explicat satisfacator (legat de limba albaneza dzakëš, dupa Philippide, II, 742; contaminat cu jacas „pradator”, dupa Candrea); zacas, adjectiv (Mold., lenes, trindav); zacasie, substantiv feminin (inversunare, indirjire, ciuda); zacator, adjectiv (care zace inchis); zacatoare, substantiv feminin (tarc, ocol; vas, cada, copaie; piatra de moara, piatra de jos a morii de apa); zacari, verb (a lincezi, a lenevi).