Definitie Zăpor - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ZĂpor, zapoare, substantiv neutru (Popular)
1. Îngramadire de sloiuri de gheata care se formeaza primavara intr-un punct al unui rau, indeosebi la coturi sau pe sectiuni de curgere mai inguste, datorita careia se produc cresteri de nivel si inundatii; prin extensiune revarsare, inundatie.
2. Baraj facut de oameni pentru a permite pornirea plutelor sau functionarea morilor de apa; apa oprita la baraj. ♢ Expresie A pune zapor = (despre cai) a nu voi sa traga; a se impotrivi. – Din bulgara Zapor.

Varianta definitie 2: ZĂpor substantiv verifica cuvantul: puhoi, suvoi, torent.

Varianta definitie 3: Zapor substantiv neutru, plural zapoare

Varianta definitie 4: ZĂpor -oare n. 1) Îngramadire de sloiuri de gheata, formata primavara in anumite locuri, pe cursul unui rau. 2) Baraj construit special pentru a putea porni plutele sau morile. 3) Torent mare de apa care se formeaza la spargerea unui baraj. /<bulg. zapor

Varianta definitie 5: Zapor (-oare), substantiv neutru –
1. Dezghet, viitura, avalansa. –
2. Bariera de gheata in riurile navigabile.
Sl. zaporŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 23; Cihac, II, 229; Conev 81), conform bulgara zapor „dig”, limba rusa zapor „oprire”, mag. zapor „viitura”. – Derivat zapori, verb (a inunda).
Aceleiasi radacini limba slava (veche) ii apartine
zapri, verb reflexiv (a suferi de retentie de urina), din limba slava (veche) zaprĕti „a inchide”, der. zapreala, substantiv feminin (retentie); conform zapreti, verb (a retine; a speria), secolul XVI, cuvant invechit, din acelasi verb limba slava (veche), der. zaprestenie, substantiv feminin (detentie), din limba slava (veche) zaprĕštenije.