Zăvorî
Definitie, sens si explicatie
1Zăvorî, zavorasc, verb Iv.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) incuia cu zavorul. ♦ Tranzitiv A bloca intentionat, cu ajutorul unui zavor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu fata de un alt obiect sau fata de o alta piesa. ♦ Tranzitiv A inchide, a intemnita pe cineva.
2. Tranzitiv (Pop) A lega pe cineva in catuse, in fiare [Varianta: Zavori verb Iv] – Din Zavor.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) incuia cu zavorul. ♦ Tranzitiv A bloca intentionat, cu ajutorul unui zavor, deplasarea unui obiect sau a unei piese dintr-un ansamblu fata de un alt obiect sau fata de o alta piesa. ♦ Tranzitiv A inchide, a intemnita pe cineva.
2. Tranzitiv (Pop) A lega pe cineva in catuse, in fiare [Varianta: Zavori verb Iv] – Din Zavor.
2Zăvorî verb verifica cuvantul: aresta, detine, inchide, intem-nita, retine.
3Zavorí verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural zavorasc, imperfect 3 singular zavora; conjunctie: prezent 3 singular si plural zavorasca
4A Zăvorî́ -asc tranzitiv 1) (usi, porti, obloane, incaperi etcetera) A incuia cu zavorul; a fereca. 2) (obiecte sau piese tehnice) A bloca intentionat cu un zavor. 3) familiar (persoane) A pune la inchisoare; a baga in temnita; a intemnita; a inchide. 4) inv. (persoane) A pune in catuse; a incatusa. 5) (persoane) A separa intr-o incapere incuiata cu zavorul. /Din zavor
5A se Zăvorî́ ma -asc intranzitiv (despre persoane) A se inchide intr-o incapere cu zavorul. /Din zavor