înfeuda
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽnfeuda, infeudez, verb I. Tranzitiv A supune, a robi. ♦ Reflexiv A se subordona intru totul unei persoane. [Pronuntat: -fe-u-] – Din franceza Infeoder, limba latina Infeodare.
2ÃŽnfeuda verb I. tr. a da cuiva un bun ca feuda.
Ii. tr., reflexiv a (se) inrobi. (< franceza infeoder, limba latina infeodare)
Ii. tr., reflexiv a (se) inrobi. (< franceza infeoder, limba latina infeodare)
3ÃŽnfeuda verb verifica cuvantul: aservi, inrobi, robi, subjuga, supune.
4Infeuda verb (silabe -fe-u-), indicativ prezent 1 singular infeudez, 3 singular si plural infeudeaza
5A se ÃŽnfeuda -ez intranz.
A se pune in dependenta totala fata de cineva, pierzandu-si libertatea de actiune; a se supune. /<fr. infeoder, limba latina infeodare
A se pune in dependenta totala fata de cineva, pierzandu-si libertatea de actiune; a se supune. /<fr. infeoder, limba latina infeodare
6A ÃŽnfeuda -ez tranzitiv (popoare, tari, teritorii) A lua in stapanire; a face sa piarda independenta; a supune; a inrobi. /<fr. infeoder, limba latina infeodare
7ÃŽnfeuda verb I. tr. (Ist.) A da cuiva un bun ca feuda. ♦ tr., reflexiv A (se) supune, a (se) robi. [Pronume -fe-u-. / conform franceza infeoder].