îngust -ă
Definitie, sens si explicatie
1Îngust, -ă, ingusti, -ste, adjectiv
1. Care are latime mica (in raport cu lungimea).
2. Subtire, delicat.
3. Stramt, neincapator, mic, limitat.
Spatiu ingust. ♦ Figurativ (Despre oameni, adesea cu determinarea „la minte”; despre viata sau manifestarile oamenilor) Lipsit de orizont; marginit, mediocru. – Limba Latina Angustus.
1. Care are latime mica (in raport cu lungimea).
2. Subtire, delicat.
3. Stramt, neincapator, mic, limitat.
Spatiu ingust. ♦ Figurativ (Despre oameni, adesea cu determinarea „la minte”; despre viata sau manifestarile oamenilor) Lipsit de orizont; marginit, mediocru. – Limba Latina Angustus.
2Îngust antonim: larg, lat, vast
3Îngust adjectiv verifica cuvantul: meschin.
4Îngust adjectiv
1. mic, stramt, (invechit) stramtorat. (O intrare -; un spatiu -.)
2. mic. (Palarie cu boruri -.)
3. stramt, strans, (frantuzism) colant. (Pantaloni -.)
4. verifica cuvantul: subtire. *
5. (figurativ) verifica cuvantul: marginit.
1. mic, stramt, (invechit) stramtorat. (O intrare -; un spatiu -.)
2. mic. (Palarie cu boruri -.)
3. stramt, strans, (frantuzism) colant. (Pantaloni -.)
4. verifica cuvantul: subtire. *
5. (figurativ) verifica cuvantul: marginit.
5Ingust adjectiv m., plural ingusti; f. singular ingusta, plural inguste
6Îngust -sta (-sti, -ste) 1) (in opozitie cu Lat) Care are latime mica; care nu este lat; stramt. Strada -sta.
Talie -sta. 2) (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de orizont; marginit; limitat. Vederi -ste.
Interese -ste. ♢ - la minte prost. /<lat. angustus
Talie -sta. 2) (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de orizont; marginit; limitat. Vederi -ste.
Interese -ste. ♢ - la minte prost. /<lat. angustus
7Ingust (ingusta), adjectiv – Care are latime mica, strimt. – Mr. ngustu, istr. angust.
Limba Latina angŭstus (Puscariu 860; Candrea-dens., 863; Rew 471; Dar), conform limba albaneza nguštë, sp. angosto. – Derivat ingusta, verb (a stringe; a diminua), conform mr. ngustu, limba albaneza nguston, sp. (ens)angostar (dupa Puscariu 861; Candrea-dens., 864 si Rew 467, direct din limba latina angŭstāre); ingustime, substantiv feminin (strimtoare; zgircenie, calicie).
Limba Latina angŭstus (Puscariu 860; Candrea-dens., 863; Rew 471; Dar), conform limba albaneza nguštë, sp. angosto. – Derivat ingusta, verb (a stringe; a diminua), conform mr. ngustu, limba albaneza nguston, sp. (ens)angostar (dupa Puscariu 861; Candrea-dens., 864 si Rew 467, direct din limba latina angŭstāre); ingustime, substantiv feminin (strimtoare; zgircenie, calicie).