întăritor -oare
Definitie, sens si explicatie
1ÃŽntăritor, -oare, intaritori, -oare, adjectiv (Despre medicamente) Care da puteri, care fortifica organismul; tonic, fortifiant. ♢ (Substantivat, n.) Medicul i-a dat un intaritor. – ÃŽntari + sufix -tor.
2Întăritor adjectiv , substantiv
1. adjectiv , substantiv (Farm.) fortifiant, fortificant, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) reconstituant, (invechit) reconfortator. (Un medicament -.)
2. adjectiv (livresc) stenic, tonic. (Un factor -.)
1. adjectiv , substantiv (Farm.) fortifiant, fortificant, reconfortant, tonic, tonifiant, (rar) reconstituant, (invechit) reconfortator. (Un medicament -.)
2. adjectiv (livresc) stenic, tonic. (Un factor -.)
3Intaritor adjectiv m., plural intaritori; f. singular si plural intaritoare
4Întăritor -oare (-ori, -oare) Care intareste organismul; analeptic; tonifiant; reconfortant; fortifiant; tonic. Medicament -. /a intari + suf. -tor