șapcă
Definitie, sens si explicatie
1Sapcă, sepci, substantiv feminin Acoperamant de cap (pentru barbati) confectionat din panza, piele sau postav, cu o calota rotunda sau plata si prevazut cu cozoroc, purtat, in general, de militari, elevi, muncitori etcetera si avand uneori semnele distinctive corespunzatoare ocupatiei. – Din bulgara, limba rusa šapka „caciula”.
2Sapcă substantiv verifica cuvantul: caciula.
3Sapcă substantiv chipiu. (- de ceferist.)
4Sapca substantiv feminin, g.-d. art. sepcii; plural sepci
5Sapcă sepci f.
Acoperamant pentru cap cu calota plata, prevazut cu cozoroc si purtat, mai ales, de barbati. [G.-d. Sepcii] /<rus. sapka, ung. sapka
Acoperamant pentru cap cu calota plata, prevazut cu cozoroc si purtat, mai ales, de barbati. [G.-d. Sepcii] /<rus. sapka, ung. sapka
6Sapca (sepci), substantiv feminin – Capela, cascheta. – Mr., megl. sapca.
Sl. šapŭka, bulgara, limba sarba:, cr., limba rusa šapka (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, Ii, 385; Conev 84; Ivanescu, Bf, Vi, 104), conform pol. czapka (› ceapca, substantiv feminin, cuvant invechit, coif, casca), mag. csapka (Treml, Hung.
Jb., Ix, 302), limba turca: sabka. – Derivat sepcar, substantiv masculin (cel care confectioneaza sepci); sepcarie, substantiv feminin (fabrica, magazin de sepci); sapcaliu, substantiv masculin (persoana care poarta capela), din limba turca: sapkali (Graur, Rom., Liii, 384; Scriban).
Sl. šapŭka, bulgara, limba sarba:, cr., limba rusa šapka (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, Ii, 385; Conev 84; Ivanescu, Bf, Vi, 104), conform pol. czapka (› ceapca, substantiv feminin, cuvant invechit, coif, casca), mag. csapka (Treml, Hung.
Jb., Ix, 302), limba turca: sabka. – Derivat sepcar, substantiv masculin (cel care confectioneaza sepci); sepcarie, substantiv feminin (fabrica, magazin de sepci); sapcaliu, substantiv masculin (persoana care poarta capela), din limba turca: sapkali (Graur, Rom., Liii, 384; Scriban).