DexDefinitie.com

Băcan

5 litere8 definiții4 dicționare

Băcan1 substantiv neutru 1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum). 2. Colorant roșu, obținut prin fierbere, din băcan1…

Definiții pentru “Băcan”

8 definiții din 4 dicționare

1
Băcan1 substantiv neutru
1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum).
2. Colorant roșu, obținut prin fierbere, din băcan1 (1). – Din turcă Bakam.

DEX – dicționarul explicativ

2
Băcan2, băcani, substantiv masculin Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Variantă: (regional) Bacal substantiv masculin] – Din turcă Bakkal.

DEX – dicționarul explicativ

3
Băcan1 băcani masculin 1) Arbore exotic cu lemn roșiatic din care se extrage un colorant roșu, folosit în industria textilă. 2) Lemnul acestui arbore. 3) Vopsea naturală de culoare roșie, extrasă din acest lemn. /<turcă bakam

NODEX – noul dicționar explicativ

4
Băcan2 băcani masculin 1) Proprietar al une băcănii. 2) Vânzător într-o băcănie. /<turcă bakal

NODEX – noul dicționar explicativ

Încă 4 definiții din alte dicționare
5
Băcan (băcani), substantiv masculin – Negustor de produse alimentare. – Variantă (Moldova), aromână, meglenoromână băcal. Turcă bakkal (Șeineanu, II, 31; Lokotsch 189; Ronzevalle 49), de unde și neogreacă μπαϰάλης, albaneză bakalj, bulgară bakal. -L păstrat în dialecte s-a modificat în Muntenia și în limba scrisă, prin asimilarea cu cuvintele formate cu sufix -an, ca lipscan, țăran, gardian, sătean. Derivat bacalbașe, substantiv masculin (învechit, staroste al băcanilor); băcăneasă, substantiv feminin (băcăniță); băcănesc, adjectiv (de băcan); băcănie, substantiv feminin (prăvălie de produse alimentare; mirodenii, ingrediente); băcănime, substantiv feminin (adunare de băcani); băcăniță, substantiv feminin (nevastă de băcan).
Derivat sînt normali, cu excepția primului, care imită turcă bakkal baș.

DER – dicționarul etimologic

6
Băcan (-nuri), substantiv neutru – Lemn al unui arbore exotic. – Aromână băcîme, meglenoromână bacam. Turcă bakam, bakim (Roesler 590; Șeineanu, II, 32; Lokotsch 190), de unde provin și neogreacă μπαϰάμι, albaneză bakkam, bulgară, rusă bakam, sârbă bakam. A devenit popular datorită folosirii colorantului obținut de băcan la vopsirea ouălor de Paști.
Derivat băcăni, verb (a vopsi roșu-aprins).

DER – dicționarul etimologic

7
Băcan (negustor) substantiv masculin, plural băcani

DOOM – dicționarul ortografic

8
Băcan (vopsea) substantiv neutru

DOOM – dicționarul ortografic