1
Bălărie bălării feminin 1) Buruiană mare și stufoasă, care crește pe terenuri necultivate. 2) Loc năpădit de asemenea buruieni. [Articol Bălăria; Genitiv-dativ Bălăriei] /Origine necunoscută
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Bălărie (bălării), substantiv feminin – Buruiană, hățiș.
Slavă bylŭ, bylije „plantă”, bylinarica „buruiană” (Cihac, II, 7; Dar), cu sufix -rie, ca ierbărie ‹ iarbă, crăcărie ‹ cracă, etc.
Conform bîlie.
Slavă bylŭ, bylije „plantă”, bylinarica „buruiană” (Cihac, II, 7; Dar), cu sufix -rie, ca ierbărie ‹ iarbă, crăcărie ‹ cracă, etc.
Conform bîlie.
DER – dicționarul etimologic
3
Bălărie, bălării, substantiv feminin
1. Buruiană care crește pe locuri necultivate.
2. Loc năpădit de buruieni. – Etimologie necunoscută
1. Buruiană care crește pe locuri necultivate.
2. Loc năpădit de buruieni. – Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
4
Bălărie substantiv feminin, articulat bălăria, genitiv-dativ articulat bălăriei; plural bălării, articulat bălăriile
DOOM – dicționarul ortografic