Bruia
Definitie, sens si explicatie
1Bruia, bruiez, verb I. Tranzitiv A perturba receptia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [Pronuntat: bru-ia] – Din franceza Brouiller.
2Bruia verb (silabe -ia), indicativ prezent 1 singular bruiez, 3 singular si plural bruiaza, 1 plural bruiem (silabe -iem); conjunctie: prezent 3 singular si plural bruieze
3A bruia -iez tranzitiv (receptia unor emisiuni radiofonice sau a unor semnale electromagnetice) A perturba prin producerea unor semnale parazite cu lungime de unda identica. [Silabe Bru-ia] /<fr. brouiller
4Bruia verb tr. a perturba o auditie radiofonica. (< franceza brouiller)
5Bruia verb I. tr.
A perturba receptionarea undelor electromagnetice. [Pronume bru-ia, p.i. 3,6 -iaza, ger. -ind. / < franceza brouiller].
A perturba receptionarea undelor electromagnetice. [Pronume bru-ia, p.i. 3,6 -iaza, ger. -ind. / < franceza brouiller].