Brăcui
Definitie, sens si explicatie
1Brăcui, bracuiesc, verb Iv.
Tranzitiv (Regional) A alege bracurile2; a da deoparte ceea ce este nefolosit. ♦ A lasa numai bracurile2, alegand tot ce a fost mai bun; prin extensiune a ravasi, a deteriora. – Brac2 + sufix -ui.
Tranzitiv (Regional) A alege bracurile2; a da deoparte ceea ce este nefolosit. ♦ A lasa numai bracurile2, alegand tot ce a fost mai bun; prin extensiune a ravasi, a deteriora. – Brac2 + sufix -ui.
2Bracui verb, indicativ prezent 1 si 3 plural bracuiesc, imperfect 3 singular bracuia; conj. prezent 3 singular si plural bracuiasca