1
Bufni, bufnesc, verb IV.
1. Intranzitiv A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.).
2. Intranzitiv (În expresie) A bufni în (sau de) râs (ori plâns) sau (tranzitiv) a-l bufni râsul (ori plânsul) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc, zgomotos, fără să se poată stăpâni.
3. Intranzitiv A bombăni supărat, rău dispus.
4. Tranzitiv A izbi cu putere.
5. Intranzitiv A da buzna, a se năpusti; a izbucni. – Buf1 + sufix -ni.
1. Intranzitiv A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.).
2. Intranzitiv (În expresie) A bufni în (sau de) râs (ori plâns) sau (tranzitiv) a-l bufni râsul (ori plânsul) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc, zgomotos, fără să se poată stăpâni.
3. Intranzitiv A bombăni supărat, rău dispus.
4. Tranzitiv A izbi cu putere.
5. Intranzitiv A da buzna, a se năpusti; a izbucni. – Buf1 + sufix -ni.
DEX – dicționarul explicativ
2
A Bufni bufnesc
1. intranzitiv 1) A face „buf”; a produce un zgomot puternic și înfundat (prin cădere, lovire, explozie).
bufni în (sau De) Râs (sau De plâns) a începe să râdă (sau să plângă) brusc și năvalnic. 2) A bombăni supărat. 3) A intra (undeva) pe neașteptate și cu repeziciune; a da buzna.
2. tranzitiv A izbi cu violență, făcând să producă zgomot; a trânti. /Din buf
1. intranzitiv 1) A face „buf”; a produce un zgomot puternic și înfundat (prin cădere, lovire, explozie).
bufni în (sau De) Râs (sau De plâns) a începe să râdă (sau să plângă) brusc și năvalnic. 2) A bombăni supărat. 3) A intra (undeva) pe neașteptate și cu repeziciune; a da buzna.
2. tranzitiv A izbi cu violență, făcând să producă zgomot; a trânti. /Din buf
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Bufni verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural bufnesc, imperfect 3 singular bufnea; conjuncție prezent 3 singular și plural bufnească
DOOM – dicționarul ortografic