Burg
Definitie, sens si explicatie
1Burg, burguri, substantiv neutru Castel medieval; cetate, asezare fortificata, cu caracter militar sau administrativ; oras medieval; prin extensiune oras vechi. – Din franceza Bourg.
2Burg substantiv neutru, plural burguri
3Burg -uri n. cuvant invechit Oras medieval fortificat, avand un statut special; cetate. /<fr. bourg
4Burg substantiv neutru
1. (Ist.) Asezare medievala cu un statut special (de obicei fortificata).
2. Strada in unele orase italiene, situata in afara zidurilor cetatii. ♦ Cartier periferic al unor orase italiene. [Plural -guri. / conform franceza bourg, limba italiana borgo, lat.t. burgum < limba germana Burg – fortareata].
1. (Ist.) Asezare medievala cu un statut special (de obicei fortificata).
2. Strada in unele orase italiene, situata in afara zidurilor cetatii. ♦ Cartier periferic al unor orase italiene. [Plural -guri. / conform franceza bourg, limba italiana borgo, lat.t. burgum < limba germana Burg – fortareata].
5Burg substantiv neutru asezare medievala (fortificata) cu caracter militar sau administrativ; oras vechi. (< limba germana Burg, franceza bourg)
6Burg (burguri), substantiv neutru – Oras, cetate.
Franceza bourg. – Derivat burghez, substantiv masculin (persoana din burghezie; materialist), din franceza bourgeois, cu schimbare a sufix -ois in -ez; burghezie, substantiv feminin (clasa sociala urbana); burghezime, substantiv feminin (burghezie); burgrav, substantiv masculin, din franceza burgrave.
Franceza bourg. – Derivat burghez, substantiv masculin (persoana din burghezie; materialist), din franceza bourgeois, cu schimbare a sufix -ois in -ez; burghezie, substantiv feminin (clasa sociala urbana); burghezime, substantiv feminin (burghezie); burgrav, substantiv masculin, din franceza burgrave.