Ceată
Definitie, sens si explicatie
1Ceată, cete, substantiv feminin
1. Grup (neorganizat) de oameni, adunati de obicei in vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinari) Gramada de animale (de acelasi fel).
2. (În evul mediu, in Țara Romaneasca si in Moldova) Grup de organizare speciala, militara si fiscala, alcatuit din subalternii de la sate ai dregatorilor domnesti; palc (2), stol (2); trupa inarmata si organizata. – Din limba slava (veche) četa.
1. Grup (neorganizat) de oameni, adunati de obicei in vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinari) Gramada de animale (de acelasi fel).
2. (În evul mediu, in Țara Romaneasca si in Moldova) Grup de organizare speciala, militara si fiscala, alcatuit din subalternii de la sate ai dregatorilor domnesti; palc (2), stol (2); trupa inarmata si organizata. – Din limba slava (veche) četa.
2Ceată substantiv verifica cuvantul: cin, tagma.
3Ceată substantiv
1. banda, buluc, card, droaie, gloata, gramada, grup, multime, palc, stol, (popular) crila, liota, (regional) canara, ciurda, misina, (Oltenia si Transilvania) ciopor, (Oltenia si Banat) clapie, (invechit) cin, tacam. (O - de copii.)
2. ceata primitiva verifica cuvantul: hoarda.
3. verifica cuvantul: buluc.
4. verifica cuvantul: tabara.
1. banda, buluc, card, droaie, gloata, gramada, grup, multime, palc, stol, (popular) crila, liota, (regional) canara, ciurda, misina, (Oltenia si Transilvania) ciopor, (Oltenia si Banat) clapie, (invechit) cin, tacam. (O - de copii.)
2. ceata primitiva verifica cuvantul: hoarda.
3. verifica cuvantul: buluc.
4. verifica cuvantul: tabara.
4Ceata substantiv feminin, g.-d. art. cetei; plural cete
5Ceată cete f. 1) Grup (mare) de oameni care urmaresc acelasi scop. O - de copii. 2) (in evul mediu) Unitate militara cu efectiv redus; palc. [G.-d. Cetei; Sil. Cea-ta] /<sl. teta
6Ceata (cete), substantiv feminin –
1. Corporatie, breasla. –
2. În vechea organizare militara, trupa a unui singur nobil, a unui oras sau a unei manastiri, companie, unitate. –
3. Trupa, companie, detasament. –
4. Totalitatea servilor apartinind aceluiasi stapin. –
5. Banda, grup de raufacatori supusi aceluiasi sef. –
6. Grupare, asociere de persoane care au caractere si interese comune. –
7. Multime. – Mr., megl. teata.
Sl.
četa „breasla” (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, Ii, 47; Meyer 446; Conev 36; Dar); conform limba rusa četa „pereche”, pol. czata, mag. csata „cearta”, rut.
čata „companie”, limba albaneza tšetë.
Dar presupune ca termenul limba slava (veche) a venit in contact cu un der. rom. al limba latina coetus, cu care a ajuns sa se confunde. – Derivat cetas, substantiv masculin (soldat, stegar, tovaras; ortac; sef, capetenie); inceti, verb (a se asocia, a se forma o companie, a egala).
1. Corporatie, breasla. –
2. În vechea organizare militara, trupa a unui singur nobil, a unui oras sau a unei manastiri, companie, unitate. –
3. Trupa, companie, detasament. –
4. Totalitatea servilor apartinind aceluiasi stapin. –
5. Banda, grup de raufacatori supusi aceluiasi sef. –
6. Grupare, asociere de persoane care au caractere si interese comune. –
7. Multime. – Mr., megl. teata.
Sl.
četa „breasla” (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, Ii, 47; Meyer 446; Conev 36; Dar); conform limba rusa četa „pereche”, pol. czata, mag. csata „cearta”, rut.
čata „companie”, limba albaneza tšetë.
Dar presupune ca termenul limba slava (veche) a venit in contact cu un der. rom. al limba latina coetus, cu care a ajuns sa se confunde. – Derivat cetas, substantiv masculin (soldat, stegar, tovaras; ortac; sef, capetenie); inceti, verb (a se asocia, a se forma o companie, a egala).