Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ceată

1 * Cuvantul cu diacritice: ceátă
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEATĂ, cete, substantiv feminin 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de același fel). 2. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Grup de organizare specială, militară și fiscală, alcătuit din subalternii de la sate ai dregătorilor domnești; pâlc (2), stol (2); trupă înarmată și organizată. – Din limba slava (veche) četa.

2 * Cuvantul cu diacritice: ceátă
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEATĂ substantiv verifica cuvantul: cin, tagmă.

3 * Cuvantul cu diacritice: ceátă
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEATĂ substantiv 1. bandă, buluc, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol, (popular) crilă, liotă, (regional) canara, ciurdă, mișină, (Oltenia și Transilvania) ciopor, (Oltenia și Banat) clapie, (învechit) cin, tacâm. (O - de copii.) 2. ceată primitivă verifica cuvantul: hoardă. 3. verifica cuvantul: buluc. 4. verifica cuvantul: tabără.

4 * Cuvantul cu diacritice: ceátă
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: ceată substantiv feminin, g.-d. art. cetei; plural cete

5 * Cuvantul cu diacritice: ceátă céte
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEATĂ cete f. 1) Grup (mare) de oameni care urmăresc același scop. O - de copii. 2) (în evul mediu) Unitate militară cu efectiv redus; pâlc. [G.-D. cetei; Sil. cea-tă] limba slava (veche) țeta

6 * Cuvantul cu diacritice: ceátă céte
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: ceată (cete), substantiv feminin – 1. Corporație, breaslă. – 2. În vechea organizare militară, trupă a unui singur nobil, a unui oraș sau a unei mănăstiri, companie, unitate. – 3. Trupă, companie, detașament. – 4. Totalitatea servilor aparținînd aceluiași stăpîn. – 5. Bandă, grup de răufăcători supuși aceluiași șef. – 6. Grupare, asociere de persoane care au caractere și interese comune. – 7. Mulțime. – Mr., megl. țeată. Sl. četa „breaslă” (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, II, 47; Meyer 446; Conev 36; DAR); conform limba rusa četa „pereche”, pol. czata, mag. csata „ceartă”, rut. čata „companie”, limba albaneza tšetë. DAR presupune că termenul limba slava (veche) a venit în contact cu un der. rom. al limba latina coetus, cu care a ajuns să se confunde. – Derivat cetaș, substantiv masculin (soldat, stegar, tovarăș; ortac; șef, căpetenie); înceti, verb (a se asocia, a se forma o companie, a egala).