Ciorovăi
Definitie, sens si explicatie
1Ciorovăi, ciorovaiesc, verb Iv.
Reflexiv recipr. (Familiar) A se certa cu cineva pentru nimicuri si fara a-si spune cuvinte grele; a se ciondani. – Etimologie necunoscuta
Reflexiv recipr. (Familiar) A se certa cu cineva pentru nimicuri si fara a-si spune cuvinte grele; a se ciondani. – Etimologie necunoscuta
2Ciorovăi verb a se ciondani, (regional) a se vergela, (Moldova) a se ciorti, (familiar) a se carai, (figurativ) a se clantani. (Se - si se impaca imediat.)
3Ciorovai verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural ciorovaiesc, imperfect 3 singular ciorovaia; conjunctie: prezent 3 singular si plural ciorovaiasca
4A se ciorovăi ma -iesc intranzitiv familiar A se certa usor pentru lucruri marunte; a se ciondani; a se clantani. [Silabe -va-i] /Origine necunoscuta
5Ciorovai (-aesc, ciorovait), verb – A se certa, a se lua la bataie.
Creatie expresiva, conform sporovai, ciorobor.
Scriban, Arhiva, 1922, 475, il pune in legatura cu limba sarba: čavarjati „a umbla brambura”, care nu se potriveste nici fonetic, nici semantic. – Derivat ciorovaiala, substantiv feminin (cearta, disputa).
Creatie expresiva, conform sporovai, ciorobor.
Scriban, Arhiva, 1922, 475, il pune in legatura cu limba sarba: čavarjati „a umbla brambura”, care nu se potriveste nici fonetic, nici semantic. – Derivat ciorovaiala, substantiv feminin (cearta, disputa).