1
Ciublă (-le), substantiv feminin – (Transilvania) Cană.
Maghiară csobolyo (Dar); după Lacea, Dacor., IV, 779, din germană Kübel, dar fonetismul se opune acestei explicații.
Maghiară csobolyo (Dar); după Lacea, Dacor., IV, 779, din germană Kübel, dar fonetismul se opune acestei explicații.
DER – dicționarul etimologic
2
Ciublă, ciuble, substantiv feminin (regional) vas de pământ spart la gură; zebeleș.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
