Comisar
Definitie, sens si explicatie
1Comisar, comisari, substantiv masculin
1. (În vechea organizare administrativa a tarii) Ofiter de politie, sef al unui comisariat de politie.
2. (În sintagma) Comisar militar = comandant al unui comisariat militar.
3. (În U.r.s.s., pana in anul 1946; in sintagma) Comisar al poporului = membru al guvernului sovietic.
4. Persoana insarcinata de o autoritate superioara cu mandate speciale; mandatar. – Din franceza Commissaire, (3) limba rusa Komissar.
1. (În vechea organizare administrativa a tarii) Ofiter de politie, sef al unui comisariat de politie.
2. (În sintagma) Comisar militar = comandant al unui comisariat militar.
3. (În U.r.s.s., pana in anul 1946; in sintagma) Comisar al poporului = membru al guvernului sovietic.
4. Persoana insarcinata de o autoritate superioara cu mandate speciale; mandatar. – Din franceza Commissaire, (3) limba rusa Komissar.
2Comisar substantiv masculin, plural comisari
3Comisar -i m. 1) Persoana investita de catre o autoritate superioara cu imputerniciri speciale. 2) seful unui comisariat de politie. /<fr. commissaire, rus. komissar
4Comisar substantiv masculin
1. ofiter de politie, sef al unui comisariat sau al unui birou de politie.
2. delegat, imputernicit (intr-o functie, intr-un rang).
** reprezentant diplomatic cu rang de ambasator.
** membru al unei comisii internationale cu caracter tehnic.
3. (in fosta U.r.s.s., pana in 1946) persoana imputernicita de guvern cu indeplinirea unei munci politice; membru al guvernului.
4.
comandant al unui comisariat militar. (<fr. commissaire,
3. limba rusa komissar)
1. ofiter de politie, sef al unui comisariat sau al unui birou de politie.
2. delegat, imputernicit (intr-o functie, intr-un rang).
** reprezentant diplomatic cu rang de ambasator.
** membru al unei comisii internationale cu caracter tehnic.
3. (in fosta U.r.s.s., pana in 1946) persoana imputernicita de guvern cu indeplinirea unei munci politice; membru al guvernului.
4.
comandant al unui comisariat militar. (<fr. commissaire,
3. limba rusa komissar)
5Comisar1 substantiv masculin
1. Ofiter de politie, sef al unui comisariat sau al unui birou de politie.
2. Delegat, imputernicit (intr-o functie, intr-un rang etcetera). [Conform: franceza commissaire, limba italiana commissario, lat.med. commissarius].
1. Ofiter de politie, sef al unui comisariat sau al unui birou de politie.
2. Delegat, imputernicit (intr-o functie, intr-un rang etcetera). [Conform: franceza commissaire, limba italiana commissario, lat.med. commissarius].
6Comisar2 substantiv masculin
1. (În fosta U.r.s.s.; in trecut) Persoana imputernicita de guvern cu indeplinirea unei munci politice de raspundere ori a unor sarcini administrative sau economice corespunzatoare functiilor unui ministru.
2. Comandant al unui comisariat militar. [< limba rusa komissar].
1. (În fosta U.r.s.s.; in trecut) Persoana imputernicita de guvern cu indeplinirea unei munci politice de raspundere ori a unor sarcini administrative sau economice corespunzatoare functiilor unui ministru.
2. Comandant al unui comisariat militar. [< limba rusa komissar].
7Comisar (comisari), substantiv masculin – Ofiter de politie. – Mr. cumisar.
Limba Latina commissarius (secolul Xvii) si modern din franceza commissaire (din limba rusa komisar, dupa Sanzewitsch 200; se pare insa ca apare in rom. mai inainte ca in rusa).
Forma mr., din limba italiana commessario, prin intermediul limba neogreaca: ϰουμεσάρις. – Derivat comiser, substantiv masculin (agent, politist), cuvint rar; comisariat, substantiv neutru (sectie de politiei condusa de un comisar).
Limba Latina commissarius (secolul Xvii) si modern din franceza commissaire (din limba rusa komisar, dupa Sanzewitsch 200; se pare insa ca apare in rom. mai inainte ca in rusa).
Forma mr., din limba italiana commessario, prin intermediul limba neogreaca: ϰουμεσάρις. – Derivat comiser, substantiv masculin (agent, politist), cuvint rar; comisariat, substantiv neutru (sectie de politiei condusa de un comisar).