Corect -ă
Definitie, sens si explicatie
1Coréct, -ă, corecti, -te, adjectiv
1. Care respecta regulile, normele dintr-un domeniu dat; asa cum trebuie.
2. (Despre oameni) Care are o tinuta, o purtare, o atitudine ireprosabila; cinstit, leal. – Din franceza Correct, limba latina Correctus.
1. Care respecta regulile, normele dintr-un domeniu dat; asa cum trebuie.
2. (Despre oameni) Care are o tinuta, o purtare, o atitudine ireprosabila; cinstit, leal. – Din franceza Correct, limba latina Correctus.
2Corect antonim: eronat, gresit, incorect, defectuos, corupt, necinstit, neonest, necorect
3Coréct, -ă adjectiv
1. (si adverb ) conform normelor, regulilor; fara greseala.
2. (despre oameni) cu o tinuta, o atitudine, o purtare ireprosabila; cinstit. (< franceza correct, limba latina correctus)
1. (si adverb ) conform normelor, regulilor; fara greseala.
2. (despre oameni) cu o tinuta, o atitudine, o purtare ireprosabila; cinstit. (< franceza correct, limba latina correctus)
4Coréct adjectiv , adverb
1. adjectiv verifica cuvantul: adevarat.
2. adverb verifica cuvantul: exact.
3. adjectiv verifica cuvantul: cinstit.
4. adverb verifica cuvantul: bine.
1. adjectiv verifica cuvantul: adevarat.
2. adverb verifica cuvantul: exact.
3. adjectiv verifica cuvantul: cinstit.
4. adverb verifica cuvantul: bine.
5Corect adjectiv m., plural corecti; f. singular corecta, plural corecte
6Coréct -ta (-ti, -te) si adverbial 1) Care corespunde normelor; in conformitate cu normele; conform; exact; fidel. Copie -ta.
Fraza -ta. 2) Care corespunde uzantelor sociale; in concordanta cu morala; decent. Ținuta -ta. 3) (despre persoane) Care respecta convenientele sociale; caracterizat prin respect pentru principiile moralei sociale. /<fr. correct, limba latina correctus
Fraza -ta. 2) Care corespunde uzantelor sociale; in concordanta cu morala; decent. Ținuta -ta. 3) (despre persoane) Care respecta convenientele sociale; caracterizat prin respect pentru principiile moralei sociale. /<fr. correct, limba latina correctus
7Coréct, -ă adjectiv
1. Conform normelor, regulilor; fara greseala.
2. (Despre oameni) Cu o tinuta, o atitudine, o purtare ireprosabila; cinstit. [< franceza correct, conform limba latina correctus].
1. Conform normelor, regulilor; fara greseala.
2. (Despre oameni) Cu o tinuta, o atitudine, o purtare ireprosabila; cinstit. [< franceza correct, conform limba latina correctus].
8Corect (corecta), adjectiv – Care respecta regulile, normele.
Franceza correct. – Derivat incorect (var. necorect), adjectiv (incorect); corecta, verb (a indrepta), cu varianta corija (din franceza corriger) si corige (din limba germana korregieren, in Trans.); corectura, substantiv feminin (text tiparit din care s-au inlaturat greselile), din limba germana Korrectur; corector, substantiv masculin, din franceza; corijent, adjectiv (elev sau student care nu a obtinut nota de trecere la una sau mai multe materii, fara a fi obligat sa repete anul); corectional, adjectiv , din franceza; incorectiune, substantiv feminin, din franceza; corectiv, substantiv neutru, din franceza
Franceza correct. – Derivat incorect (var. necorect), adjectiv (incorect); corecta, verb (a indrepta), cu varianta corija (din franceza corriger) si corige (din limba germana korregieren, in Trans.); corectura, substantiv feminin (text tiparit din care s-au inlaturat greselile), din limba germana Korrectur; corector, substantiv masculin, din franceza; corijent, adjectiv (elev sau student care nu a obtinut nota de trecere la una sau mai multe materii, fara a fi obligat sa repete anul); corectional, adjectiv , din franceza; incorectiune, substantiv feminin, din franceza; corectiv, substantiv neutru, din franceza