1
Corupție, corupții, substantiv feminin
1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
2. Desfrânare, depravare. [Variantă: (învechit) Corupțiune substantiv feminin] – Din franceză Coruption, latină Coruptio, -onis.
1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
2. Desfrânare, depravare. [Variantă: (învechit) Corupțiune substantiv feminin] – Din franceză Coruption, latină Coruptio, -onis.
DEX – dicționarul explicativ
2
Corupție corupții feminin Abatere de la moralitate; decădere; declasare; degenerare. [Articol Corupția; Genitiv-dativ Corupției; Silabe -ți-e] /<franceză corruption, latină corruptio, corupționis
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Corupție substantiv feminin
1. Îndepărtare, abatere de la moralitate, de la datorie.
2. Depravare, pervertire; venalitate. [Genitiv -iei, variantă corupțiune substantiv feminin / conform latină corruptio, franceză corruption].
1. Îndepărtare, abatere de la moralitate, de la datorie.
2. Depravare, pervertire; venalitate. [Genitiv -iei, variantă corupțiune substantiv feminin / conform latină corruptio, franceză corruption].
DN – dicționar de neologisme
4
Corupție substantiv feminin abatere de la moralitate, de la datorie; depravare, pervertire, venalitate. (< franceză corruption, latină corruptio)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Corupție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat corupția (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat corupției; plural corupții, articulat corupțiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic