Definitie Cîrc - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Circ, interjectie –
1. Exprima sunetele scoase de pasarile din ograda. –
2. Exprima ideea a ceva minim: nimic, nici un pic.
Formatie expresiva; conform cir, si limba slava (veche) kruknǫti „a piui.” Miklosich, Slaw.
Elem., 42, pune in legatura rom. cu limba slava (veche), dar radacina expresiva este probabil spontana, ca in cir sau limba greaca (veche) ϰιρϰν-, sicil. karkariare (REW 4674), franceza courcailler.
Derivat circii (var. circai, gircai, chi(o)rcai, chi(o)rcani, cherca(n)i; mr. carcaies), verb (a piui, a cirii), pe care Conev 54 il deriva din bulgara krŭkam (conform Capidan, Meglonorominii, 60 si Pascu, I, 66); circiit, substantiv neutru (piuit); circni, verb (a piui, a tipa; a bombani; a protesta; a spune ceva, a deschide gura), care pare o forma redusa de la varianta *circani, conform chiorcani, dar este contaminata de limba slava (veche) krkniti, cu acelasi sens (dupa Skok 72, din limba sarba: krknuti); circota, substantiv feminin (chitibus; neintelegere, cearta); circotas, adjectiv (certaret, scandalagiu); circotos, adjectiv (certaret); circoti, verb (a face scandal; a critica; a se agita, a se foi); circoteala, substantiv feminin (incurcatura, belea); circoseala (var. circoveala), substantiv feminin (pretext).