Definitie Căpătai - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CĂPĂTẤI, capataie, substantiv neutru
1. Parte a patului sau a oricarui alt obiect, pe care se pune capul; prin extensiune perna sau alt obiect pe care se pune capul. ♢ Locutiune adjectiv si adverb Fara capatai = fara ocupatie (bine definita), fara rost. ♢ Expresie A sta la capataiul cuiva = a veghea langa o persoana bolnava.
A nu avea capatai = a nu avea nici un rost in viata. (Înv.) A face (cuiva) de capatai = a capatui; a casatori (pe cineva). ♦ Carte de capatai = A) carte fundamentala intr-o disciplina sau in literatura; B) carte preferata.
2. Nume dat mai multor obiecte de uz casnic, care servesc drept suport la ceva.
3. Capat (1), sfarsit. ♢ Expresie A scoate ceva la capatai sau a o scoate la capatai (cu ceva) = a termina ceva cu succes, a o scoate la capat.
A da de capatai = a da de capat, a descurca.
Limba Latina Capitaneum.

Varianta definitie 2: CĂPĂTÂI substantiv verifica cuvantul: perinoc.

Varianta definitie 3: CĂPĂTÂI substantiv
1. verifica cuvantul: cap.
2. cap, crestet. (La -ul unui bolnav.)
3. (popular) podval. (- pe care se asaza un butoi.)
4. verifica cuvantul: vartej.
5. verifica cuvantul: broasca.

Varianta definitie 4: Capatai substantiv neutru, plural capataie, art. capataiele

Varianta definitie 5: CĂPĂTÂI -ie n. 1) Parte a patului pe care se pune capul. ♢ A sta la -iul cuiva a veghea langa un bolnav. 2) Obiect sub forma de sac scurt si larg umplut cu pene, lana sau vata, care se pune sub cap in timpul somnului; perna. ♢ Fara - fara casa; fara rost in viata. Carte de - a) carte fundamentala intr-un domeniu; b) carte de care nu te poti desparti. /<lat. capitaneum