Defecțiune
Definitie, sens si explicatie
1Defecțiune, defectiuni, substantiv feminin Deranjament, defect care impiedica buna functionare a unui masini, a unui aparat, a unui mecanism, desfasurarea normala a unei actiuni etcetera [Pronuntat: -ti-u-] – Din Defect. Conform: franceza d e f e c t i o n, limba latina d e f e c t i o, - o n i s.
2Defecțiune substantiv feminin
1. dezertare, parasire a unui partid, a unei cauze etcetera
2. deranjament care impiedica buna functionare a unei masini, a unui aparat etcetera (< franceza defection, limba latina defectio)
1. dezertare, parasire a unui partid, a unei cauze etcetera
2. deranjament care impiedica buna functionare a unei masini, a unui aparat etcetera (< franceza defection, limba latina defectio)
3Defecțiune substantiv defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfunctionalitate. (- in functio-narea unui aparat.)
4Defectiune substantiv feminin (silabe -ti-u-), art. defectiunea, g.-d. art. defectiunii; plural defectiuni
5Defecțiune -i f.
Deranjament care nu permite unui sistem tehnic sa functioneze normal; defect. [Art. Defectiunea; G.-d. Defectiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. defection, limba latina defectio, -onis
Deranjament care nu permite unui sistem tehnic sa functioneze normal; defect. [Art. Defectiunea; G.-d. Defectiunii; Sil. -ti-u-] /<fr. defection, limba latina defectio, -onis
6Defecțiune substantiv feminin
1. Neindeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etcetera; dezertare.
2. (Impr.) Deranjament, defect (care impiedica buna functionare a unei masini, a unui aparat etcetera) [Varianta defectie substantiv feminin / conform francezadefection, limba latina defectio].
1. Neindeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etcetera; dezertare.
2. (Impr.) Deranjament, defect (care impiedica buna functionare a unei masini, a unui aparat etcetera) [Varianta defectie substantiv feminin / conform francezadefection, limba latina defectio].