Delfin
Definitie, sens si explicatie
1Delfin1, delfini, substantiv masculin
1. Mamifer marin cu corpul in forma de fus, care atinge marimea de trei metri, cu botul alungit, prevazut cu numerosi dinti conici, si care traieste in grupuri compacte in toate marile; porc-de-mare (Delphinus delphis).
2. (Art.) Constelatie din emisfera boreala, in vecinatatea Caii-laptelui.
3. Procedeu tehnic de inot in care sportivul, culcat cu fata in jos, inainteaza la suprafata apei prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu bataia simultana in plan vertical a picioarelor. – Din limba latina Delphinus, limba italiana Delfino.
1. Mamifer marin cu corpul in forma de fus, care atinge marimea de trei metri, cu botul alungit, prevazut cu numerosi dinti conici, si care traieste in grupuri compacte in toate marile; porc-de-mare (Delphinus delphis).
2. (Art.) Constelatie din emisfera boreala, in vecinatatea Caii-laptelui.
3. Procedeu tehnic de inot in care sportivul, culcat cu fata in jos, inainteaza la suprafata apei prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu bataia simultana in plan vertical a picioarelor. – Din limba latina Delphinus, limba italiana Delfino.
2Delfin2, delfini, substantiv masculin
1. Titlu feudal purtat de unii conti din Franta.
2. Titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului (si suzeran al provinciei Dauphine). – Din Delfin1 (dupa franceza dauphin).
1. Titlu feudal purtat de unii conti din Franta.
2. Titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului (si suzeran al provinciei Dauphine). – Din Delfin1 (dupa franceza dauphin).
3Delfin2 substantiv masculin titlul purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului. (dupa franceza dauphin)
4Delfin1 substantiv masculin
1. mamifer cetaceu marin cu corpul fusiform si botul ascutit, care traieste in cete in toate marile.
2. stil de inot, caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, cu miscarea picioarelor in plan vertical. (< limba latina delphinus, limba italiana delfino)
1. mamifer cetaceu marin cu corpul fusiform si botul ascutit, care traieste in cete in toate marile.
2. stil de inot, caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, cu miscarea picioarelor in plan vertical. (< limba latina delphinus, limba italiana delfino)
5Delfin (zool., ist.) substantiv masculin, plural delfini
6Delfin2 -i m. ist. (folosit si ca titlu) Fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitor prezumtiv al tronului. /Din delfin
7Delfin1 -i m. 1) Mamifer carnivor marin, care traieste in grupuri, avand corp alungit si cap care se prelungeste cu un fel de cioc. 2) Stil de inot caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor dinainte spre inapoi si prin batai ale picioarelor in plan vertical. 3) art.
Constelatie din emisfera boreala, situata langa Calea-laptelui. /<lat. delphinus, limba italiana delfino
Constelatie din emisfera boreala, situata langa Calea-laptelui. /<lat. delphinus, limba italiana delfino
8Delfin1 substantiv masculin
1. Mamifer marin din ordinul cetaceelor, care traieste in cete in toate marile.
2. Stil de inot, caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu miscarea picioarelor in plan vertical.
3. Constelatie din emisfera boreala, situata in vecinatatea Caii lactee. [< limba latina delphinus, limba italiana delfino].
1. Mamifer marin din ordinul cetaceelor, care traieste in cete in toate marile.
2. Stil de inot, caracterizat prin miscarea simultana si simetrica a bratelor, dinainte spre inapoi, coordonata cu miscarea picioarelor in plan vertical.
3. Constelatie din emisfera boreala, situata in vecinatatea Caii lactee. [< limba latina delphinus, limba italiana delfino].
9Delfin2 substantiv masculin Titlu feudal purtat de contii Viennois din Franta; titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Frantei, mostenitorul prezumtiv al tronului (si suzeran al provinciei Dauphine). [Conform: franceza dauphin < Dauphine – provincie din Franta].
10Delfin (delfini), substantiv masculin – Mamifer marin, porc-de-mare (Delphinus delphis). – Mr. dilfin.
Ngr. δελφίνι, si modern din limba latina delphinus; conform limba turca: dülfin, limba albaneza dhelfin, bulgara, limba turca: delfin.
Din limba turca: provine varianta (invechit) dulf, substantiv masculin, conservata ca nume de familie si nume de ciine.
Ngr. δελφίνι, si modern din limba latina delphinus; conform limba turca: dülfin, limba albaneza dhelfin, bulgara, limba turca: delfin.
Din limba turca: provine varianta (invechit) dulf, substantiv masculin, conservata ca nume de familie si nume de ciine.