Desface, desfac, verb III.
Din latină Dis-facere.
DEX – dicționarul explicativ
A se desface persoana 3 Se desface intranzitiv
<latină disfacere
NODEX – noul dicționar explicativ
A Desface desfac
<latină disfacere
NODEX – noul dicționar explicativ
Desface (desfac, desfăcut), verb –
Derivat desfăcut, substantiv neutru (farmec sau descîntec care are drept scop anihilarea influenței nefaste a altui descîntec potrivnic); desfăcătură, substantiv feminin (verigă, farmec).
DER – dicționarul etimologic
Încă o definiție din alt dicționar
Desface verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural desfac, 1 plural desfacem, 2 plural desfaceți; imper. 2 singular desfă, neg. nu desface; participiu desfăcut
DOOM – dicționarul ortografic
