Disjunctor
Definitie, sens si explicatie
1Disjunctor, disjunctoare, substantiv neutru Întrerupator actionat automat sau prin comanda voita, care serveste la protejarea circuitului de variatiile anormale ale intensitatii sau tensiunii electrice. – Din franceza Disjoncteur.
2Disjunctor substantiv neutru dispozitiv care intrerupe automat circuitul electric conform cerintelor unei functionari corecte. (< franceza disjoncteur)
3Disjunctor substantiv neutru (silabe -junc-), plural disjunctoare
4Disjunctor -oare n.
Dispozitiv actionat automat sau prin comanda si folosit la intreruperea unui circuit electric in caz de supratensiune sau de supraintensitate. /<fr. disjuncteur
Dispozitiv actionat automat sau prin comanda si folosit la intreruperea unui circuit electric in caz de supratensiune sau de supraintensitate. /<fr. disjuncteur
5Disjunctor substantiv neutru Dispozitiv care intrerupe automat circuitul electric conform cerintelor unei functionari corecte. [Plural -oare, (substantiv masculin) -ori. / conform franceza disjoncteur].