Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Doină

1 * Cuvantul cu diacritice: dóină
Cuvantul fara diacritice: doina

Definitie: DOINĂ, doine, substantiv feminin Poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etcetera, fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus. – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: dóină
Cuvantul fara diacritice: doina

Definitie: DOINĂ substantiv (prin Transilvania și Maram.) horă.

3 * Cuvantul cu diacritice: dóină
Cuvantul fara diacritice: doina

Definitie: doină substantiv feminin (silabe doi-), g.-d. art. doinei; plural doine

4 * Cuvantul cu diacritice: dóină -e
Cuvantul fara diacritice: doina

Definitie: DOINĂ -e f. Cântec popular liric care exprimă diferite sentimente (de dor, jale, dragoste etcetera). [Silabe doi-nă] /Origine necunoscuta

5 * Cuvantul cu diacritice: dóină dóine
Cuvantul fara diacritice: doina

Definitie: doină (doine), substantiv feminin – Cîntec elegiac tipic, gen liric al poeziei populare, caracterizat prin adînca sa emotivitate și bazat în principal pe sentimentul dorului. – Varianta (Trans.) daină. Sl. (sb.) daljina „depărtare”, ca limba sarba: haljina › haină; nume explicabil datorită sentimentului de singurătate și dor, care corespunde celui exprimat de cuvîntul portughez saudade. Celelalte explicații par insuficiente. Pentru Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, 397 și 529, este cuvînt trac; după Cihac, II, 98, din limba sarba:, cr. dvojnica „fluier ciobănesc” și legat de lituan. daina „cîntec popular”. Pentru Scriban, der. din limba germana med. don, ton, din limba latina tonus. O veche teorie, amintită cu rezerve de Tiktin, consideră doină ca der. de la limba latina dolĕre, așa cum moină ar fi reprezentant al lui mollis. – Derivat doina (var. doini), verb (a compune sau a cînta doine); doinaș, substantiv masculin (cîntăreț de doine). – Din rom. provine rut. dojna (Candrea, Elemente, 407).