1
Echină, echine, substantiv feminin
1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele.
2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din franceză Echine, italiană Echino.
1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele.
2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din franceză Echine, italiană Echino.
DEX – dicționarul explicativ
2
Echină substantiv feminin
1. urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale.
2. mulură convexă în sfert de cerc, situată imediat sub abaca unui capitel doric.
3. ornament al capitelului coloanei ionice; ovă. (< franceză echine)
1. urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale.
2. mulură convexă în sfert de cerc, situată imediat sub abaca unui capitel doric.
3. ornament al capitelului coloanei ionice; ovă. (< franceză echine)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Echină substantiv feminin
1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale.
2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, așezată imediat sub abacă. [< franceză echine, italiană echino, greacă echinos].
1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale.
2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, așezată imediat sub abacă. [< franceză echine, italiană echino, greacă echinos].
DN – dicționar de neologisme
4
Echină substantiv feminin, genitiv-dativ articulat echinei; plural echine
DOOM – dicționarul ortografic