Fortuit -ă
Definitie, sens si explicatie
1Fortuit, -ă, fortuiti, -te, adjectiv (Livresc) Venit pe neasteptate; neprevazut, inopinat; intamplator. – Din franceza Fortuit, limba latina Fortuitus.
2Fortuit, -ă adjectiv neprevazut, intamplator, venit pe neasteptate; inopinat. o (jur.) caz - = eveniment independent de culpa debitorului, care il impiedica sa-si execute o obligatie. (< franceza fortuit, limba latina fortuitus)
3Fortuit adjectiv verifica cuvantul: incidental, intamplator, neasteptat, neprevazut.
4Fortuit adjectiv m., plural fortuiti; f. singular fortuita, plural fortuite
5Fortuit -ta (-ti, -te) livresc Care are loc pe neasteptate; intamplator; inopinat; accidental; incidental. [Silabe -tu-it] /<fr. fortuit, limba latina fortuitus
6Fortuit, -ă adjectiv Venit pe neasteptate; neprevazut, intamplator, inopinat. [Pronume -tu-it. / conform franceza fortuit, limba latina fortuitus].