Funda
Definitie, sens si explicatie
1Funda, fundez, verb I. Tranzitiv A pune baza; a intemeia, a infiinta, a institui, a crea. ♦ A intemeia afirmatii, idei, teorii etcetera pe argumente, pe probe. [Varianta: Fonda verb I.] – Din franceza Fonder, limba latina Fundare.
2A funda antonim: a lichida
3Funda verb tr.
1. a pune bazele, a realiza fundatia.
2. a intemeia afirmatii, teorii etcetera pe argumente, pe probe; a infiinta, a institui. (< franceza fonder, limba latina fundare)
1. a pune bazele, a realiza fundatia.
2. a intemeia afirmatii, teorii etcetera pe argumente, pe probe; a infiinta, a institui. (< franceza fonder, limba latina fundare)
4Funda verb verifica cuvantul: infiinta.
5Funda verb, indicativ prezent 1 singular fundez, 3 singular si plural fundeaza
6A se funda ma -ez intranzitiv A pune fundament; a se intemeia; a se sprijini; a conta; a se bizui; a se baza. /<fr. fonder, limba latina fundare
7A funda -ez tranzitiv 1) (intreprinderi, grupuri, publucatii, teorii etcetera) A face sa ia fiinta; a intemeia; a infiinta. - o teorie. 2) A face sa aiba drept fundament; a baza. /<fr. fonder, limba latina fundare
8Funda verb I. tr.
A pune bazele; a intemeia, a infiinta, a institui. [Varianta fonda verb I. / < limba latina fundare, conform franceza fonder].
A pune bazele; a intemeia, a infiinta, a institui. [Varianta fonda verb I. / < limba latina fundare, conform franceza fonder].