Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Impuls

1 * Cuvantul cu diacritice: impúls
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: IMPULS, impulsuri, substantiv neutru 1. Îndemn, stimulent, avânt (în realizarea unei acțiuni); (Fiziol.) Mișcare bruscă și momentană, determinată de acțiunea stimulenților nervoși și orientată spre executarea unui anumit act. 2. Mărime fizică egală cu produsul dintre masa și viteza unui corp în mișcare. 3. Variație bruscă, intensă și de scurtă durată a unei mărimi variabile; impulsie. Impulsul curentului electric. – Din limba latina impulsus.

2 * Cuvantul cu diacritice: impúls
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: IMPULS substantiv neutru 1. forță, imbold, stimul capabil să determine o acțiune, o mișcare. o (filozofie) - primar = impuls inițial imprimat de divinitate, căruia i s-ar datora mișcarea materiei. 2. (electron.) grup de oscilații de foarte înaltă frecvență care se succed periodic într-un anumit timp. 3. (psih.) mișcare bruscă și momentană, determinată de acțiunea stimulilor nervoși și orientată spre executarea unui act determinant. ♢ tendință morbidă a unor bolnavi mintali de a executa acțiuni periculoase. 4. mărime fizică egală cu produsul dintre masa și viteza unui corp în mișcare. 5. unitate de măsură la baza taxării convorbirilor telefonice. (< limba engleza impulse, limba latina impulsus)

3 * Cuvantul cu diacritice: impúls
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: IMPULS substantiv 1. verifica cuvantul: imbold. 2. (cuvant ce tine de fizica) cantitate de mișcare. 3. (MED.) impuls cardiac verifica cuvantul: șoc apexian.

4 * Cuvantul cu diacritice: impúls
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: impuls substantiv neutru, plural impulsuri

5 * Cuvantul cu diacritice: impúls -uri
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: IMPULS -uri n. 1) Factor (intern sau extern) care îndeamnă la o acțiune; imbold; îndemn; stimulent. 2) cuvant ce tine de fizica Mărime egală cu produsul dintre masa unui corp și viteza lui. 3) fiziol. Undă de excitație transmisă prin intermediul căilor nervoase. 4) Emisiune de scurtă durată a unui curent electric. - luminos. limba latina impulsus

6 * Cuvantul cu diacritice: impúls
Cuvantul fara diacritice: impuls

Definitie: IMPULS substantiv neutru 1. Îndemn, imbold, avânt (la o acțiune etcetera). ♢ Impuls primar = impuls inițial atribuit mistic divinității, căruia i s-ar datora mișcarea materiei. 2. Mișcare bruscă și momentană, determinată de acțiunea stimulenților nervoși și orientată spre executarea unui act determinat. ♦ Tendință morbidă a unor bolnavi mintali de a executa acțiuni periculoase. 3. (Fiz.) Mărime egală cu produsul dintre valoarea unei forțe și timpul în care ea acționează. [< limba latina impulsus, conform limba italiana impulso, franceza impulsion].