1
Fals, -ă, (I) falși, -se, adjectiv, (II) falsuri, substantiv neutru I. Adjectiv
1. Care este contrar adevărului: mincinos, neîntemeiat; care are numai aparența adevărului, autenticității; imitat, artificial.
(Anatomie) Coastă falsă = fiecare dintre cartilajele situate dedesubtul sternului, care realizează articularea pe stern a trei perechi de coaste. Ușă (sau fereastră) falsă = ușă (sau fereastră) aparentă, care nu poate fi folosită, făcută numai pentru simetria cu ansamblul.
2. (Despre oameni și manifestările lor) Prefăcut, fățarnic, ipocrit.
3. (Muzică; despre sunete, voce etc.) Care sună contrar legilor armoniei; distonant.
(Adverbial) Cântă fals. II. Substantiv neutru (Juridic) Infracțiune săvârșită prin alterarea adevărului într-un act scris, prin adaosuri sau ștersături făcute cu rea-credință, prin imitarea semnăturii, denaturarea conținutului, substituire de persoane etc.
Expresie A se înscrie în fals = a ataca un act în fața justiției ca neautentic, contrafăcut; a contesta formal valabilitatea unei declarații. [Variantă: (I) Falș, -ă adjectiv] – Din latină Falsus, italiană Falso.
1. Care este contrar adevărului: mincinos, neîntemeiat; care are numai aparența adevărului, autenticității; imitat, artificial.
(Anatomie) Coastă falsă = fiecare dintre cartilajele situate dedesubtul sternului, care realizează articularea pe stern a trei perechi de coaste. Ușă (sau fereastră) falsă = ușă (sau fereastră) aparentă, care nu poate fi folosită, făcută numai pentru simetria cu ansamblul.
2. (Despre oameni și manifestările lor) Prefăcut, fățarnic, ipocrit.
3. (Muzică; despre sunete, voce etc.) Care sună contrar legilor armoniei; distonant.
(Adverbial) Cântă fals. II. Substantiv neutru (Juridic) Infracțiune săvârșită prin alterarea adevărului într-un act scris, prin adaosuri sau ștersături făcute cu rea-credință, prin imitarea semnăturii, denaturarea conținutului, substituire de persoane etc.
Expresie A se înscrie în fals = a ataca un act în fața justiției ca neautentic, contrafăcut; a contesta formal valabilitatea unei declarații. [Variantă: (I) Falș, -ă adjectiv] – Din latină Falsus, italiană Falso.
DEX – dicționarul explicativ
2
Fals, -ă I. adjectiv
1. care este contrar adevărului, mincinos, neîntemeiat.
care are numai aparența adevărului; contrafăcut, imitat; artificial.
2. (despre oameni) prefăcut, ipocrit.
3. (muzică) care sună contrar legilor armoniei.
II. substantiv neutru
1. neadevăr, contrafacere.
2. schimbare a adevărului într-un act, prin imitarea semnăturii; substituire de persoane etc. (< latină falsus, italiană falso)
1. care este contrar adevărului, mincinos, neîntemeiat.
care are numai aparența adevărului; contrafăcut, imitat; artificial.
2. (despre oameni) prefăcut, ipocrit.
3. (muzică) care sună contrar legilor armoniei.
II. substantiv neutru
1. neadevăr, contrafacere.
2. schimbare a adevărului într-un act, prin imitarea semnăturii; substituire de persoane etc. (< latină falsus, italiană falso)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Fals2 faluri neutru 1) Lucru contrafăcut. 2) Act care denaturează adevărul, conținând adaosuri, ștersături sau imitarea semnăturii în scopuri frauduloase. /<latină falsus, italiană falso
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Fals1 falsă (Falși, False) 1) Care induce în eroare; contrar adevărului. Mărturie falsă. 2) Care constituie un adevăr aparent; lipsit de autenticitate; contrafăcut. Document fals. 3) (despre persoane și despre manifestările lor) Care denotă lipsă de sinceritate; fără sinceritate; prefăcut; nesincer; artificial; ipocrit; fățarnic. 4) și adverbial (despre sunete) Care contravine legilor armoniei; cu armonie incorectă. /<latină falsus, italiană falso
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 5 definiții din alte dicționare
5
Fals substantiv neutru Neadevăr, contrafacere.
Schimbare a adevărului într-un act scris prin adaosuri sau ștersături, prin imitarea semnăturii; substituire de persoane etc. [< latină falsum, conform italiană falso, germană Falsch].
Schimbare a adevărului într-un act scris prin adaosuri sau ștersături, prin imitarea semnăturii; substituire de persoane etc. [< latină falsum, conform italiană falso, germană Falsch].
DN – dicționar de neologisme
6
Fals, -ă adjectiv
1. Care nu este adevărat, care nu este veritabil; contrafăcut.
Neautentic, neadevărat, nereal, nenatural.
Neîntemeiat.
2. (Figurat; despre oameni) Prefăcut, ipocrit.
3. (Muzică) Care sună contrar legilor armoniei; greșit. [Variantă falș, -ă adjectiv / < latină falsus, conform germană falsch, italiană falso].
1. Care nu este adevărat, care nu este veritabil; contrafăcut.
Neautentic, neadevărat, nereal, nenatural.
Neîntemeiat.
2. (Figurat; despre oameni) Prefăcut, ipocrit.
3. (Muzică) Care sună contrar legilor armoniei; greșit. [Variantă falș, -ă adjectiv / < latină falsus, conform germană falsch, italiană falso].
DN – dicționar de neologisme
7
Fals (falsă), adjectiv – Care este contrar adevărului, mincinos. – Variantă falș.
Latină falsus (secolul XIV).
Pronunțarea falș (‹ germană falsch, conform cehă faleš, polonă falsz, rusă fališ, Miklosich, Fremdw., 88; Berneker 279) se consideră drept incorectă. – Derivat fals, substantiv neutru (neadevărat); falsar, substantiv masculin (învechit, falsificator), din latină falsarius (secolul XIX); falset, substantiv masculin, din italiană falsetto; falsifica, verb, din latină falsificare (secolul XIX); falsificator, substantiv masculin, din franceză falsificateur; falsitate, substantiv feminin, din latină falsitas (secolul XIX).
Latină falsus (secolul XIV).
Pronunțarea falș (‹ germană falsch, conform cehă faleš, polonă falsz, rusă fališ, Miklosich, Fremdw., 88; Berneker 279) se consideră drept incorectă. – Derivat fals, substantiv neutru (neadevărat); falsar, substantiv masculin (învechit, falsificator), din latină falsarius (secolul XIX); falset, substantiv masculin, din italiană falsetto; falsifica, verb, din latină falsificare (secolul XIX); falsificator, substantiv masculin, din franceză falsificateur; falsitate, substantiv feminin, din latină falsitas (secolul XIX).
DER – dicționarul etimologic
8
Fals adjectiv masculin, plural falși; feminin singular falsă, genitiv-dativ articulat falsei, plural false
DOOM – dicționarul ortografic
9
Fals substantiv neutru, plural falsuri
DOOM – dicționarul ortografic