1
Înspica, persoana 3 înspică, verb I. Intranzitiv (Popular) A face spic, a da în spic. – Latină Inspicare sau În + spic.
DEX – dicționarul explicativ
2
A înspica persoana 3 Înspică intranzitiv (despre plante) A da în spic; a face spic. /<latină inspicare
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Înspica verb, indicativ prezent 3 singular înspică, 3 singular și plural înspică
DOOM – dicționarul ortografic