Laie
Definitie, sens si explicatie
1Laie s.f.
1. Ceata de tigani (nomazi).
2. Ceata dezorganizata si zgomotoasa (de copii, de oameni). – Conform: limba ucraineana, pol. l a j a, „haita de caini”.
1. Ceata de tigani (nomazi).
2. Ceata dezorganizata si zgomotoasa (de copii, de oameni). – Conform: limba ucraineana, pol. l a j a, „haita de caini”.
2Laie substantiv feminin
3Laie f. 1) inv.
Grup de tigani nomazi. 2) pop.
Ceata dezorganizata si zgomotoasa de copii sau de oameni. /<pol., limba ucraineana laja
Grup de tigani nomazi. 2) pop.
Ceata dezorganizata si zgomotoasa de copii sau de oameni. /<pol., limba ucraineana laja
4Laie (lắi), substantiv feminin –
1. Haita de ciini, multime de ciini. –
2. sleahta, ceata, harmalaie. –
3. satra sau grup de tigani care umbla sau traiesc impreuna.
Sl., conform ceh. laje, rut., pol. łaje „haita”, din limba slava (veche) (sb.) lajati „a latra” (Cihac, Ii, 164; Tiktin; Dar). – Derivat laies, substantiv masculin (tigan nomad); laiet, substantiv masculin (tigan nomad; turnator in metal), rezultat dintr-o confuzie a cuvintului anterior cu bulgara lĕec „topitor, turnator”, de la leja „a topi, a turna”; laetesc, adjectiv (tiganesc); laeteasca, substantiv feminin (dans tiganesc); lainic, adjectiv (nomad, vagabond, hoinar), cu sufix -nic (dupa Cihac, din mag. lajha „lenes”, slov. lajnati „a umbla cintind la vioara”; dupa Dar, in legatura cu rut. lan „lenes”; conform Iordan, Bf, Ix, 147); lainici, verb (a rataci, a hoinari); lainicie, substantiv feminin (lene).
1. Haita de ciini, multime de ciini. –
2. sleahta, ceata, harmalaie. –
3. satra sau grup de tigani care umbla sau traiesc impreuna.
Sl., conform ceh. laje, rut., pol. łaje „haita”, din limba slava (veche) (sb.) lajati „a latra” (Cihac, Ii, 164; Tiktin; Dar). – Derivat laies, substantiv masculin (tigan nomad); laiet, substantiv masculin (tigan nomad; turnator in metal), rezultat dintr-o confuzie a cuvintului anterior cu bulgara lĕec „topitor, turnator”, de la leja „a topi, a turna”; laetesc, adjectiv (tiganesc); laeteasca, substantiv feminin (dans tiganesc); lainic, adjectiv (nomad, vagabond, hoinar), cu sufix -nic (dupa Cihac, din mag. lajha „lenes”, slov. lajnati „a umbla cintind la vioara”; dupa Dar, in legatura cu rut. lan „lenes”; conform Iordan, Bf, Ix, 147); lainici, verb (a rataci, a hoinari); lainicie, substantiv feminin (lene).