Legitima
Definitie, sens si explicatie
1Legitima verb I. tr., reflexiv a(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal.
Ii. tr.
1. (figurativ) a justifica, a indreptati.
2. a recunoaste unui copil nascut inainte de casatorie drepturile unui copil legitim. (< franceza legitimer)
Ii. tr.
1. (figurativ) a justifica, a indreptati.
2. a recunoaste unui copil nascut inainte de casatorie drepturile unui copil legitim. (< franceza legitimer)
2Legitima, legitimez, verb I.
1. Tranzitiv si reflexiv A(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal.
2. Tranzitiv A recunoaste unui copil nascut in afara casatoriei drepturile de copil legitim.
3. Tranzitiv A justifica, a indreptati. – Din franceza Legitimer.
1. Tranzitiv si reflexiv A(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal.
2. Tranzitiv A recunoaste unui copil nascut in afara casatoriei drepturile de copil legitim.
3. Tranzitiv A justifica, a indreptati. – Din franceza Legitimer.
3Legitima verb verifica cuvantul: indreptati, justifica, motiva.
4Legitima verb, indicativ prezent 1 singular legitimez, 3 singular si plural legitimeaza
5A legitima -ez tranzitiv 1) (persoane) A identifica pe baza de acte oficiale. 2) fig. (actiuni, opinii etcetera) A demonstra ca fiind legitim, just; a justifica; a indreptati; a motiva. /<fr. legitimer
6Legitima verb I.
1. tr., reflexiv A(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal.
2. tr. (Figurat) A justifica, a motiva, a indreptati.
3. tr.
A recunoaste unui copil nascut inainte de casatorie drepturile unui copil legitim. [< franceza legitimer].
1. tr., reflexiv A(-si) stabili identitatea pe baza unui document legal.
2. tr. (Figurat) A justifica, a motiva, a indreptati.
3. tr.
A recunoaste unui copil nascut inainte de casatorie drepturile unui copil legitim. [< franceza legitimer].