Definitie Lovi - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Lovi, lovesc, verb IV.
1. Tranzitiv, instranzitiv si reflexiv A (se) atinge cu putere, a (se) izbi. ♦ Tranzitiv A bate. ♦ Tranzitiv Figurativ A aduce prejudicii, pagube; a atinge, a leza.
2. Tranzitiv si reflexiv A (se) atinge (fara violenta).
3. Reflexiv A da peste o piedica, a se impiedica, a se izbi de... ♢ Expresie A se lovi cu capul de pragul de sus = a dobandi experienta in urma unor intamplari nefericite.
4. Tranzitiv A izbi drept in tinta cu un proiectil, cu o sageata etcetera
5. Reflexiv recipr. (Înv.; despre tari, terenuri etcetera) A se invecina.
6. Tranzitiv (Despre stari fiziologice, boli etcetera) A veni brusc asupra cuiva, a cuprinde, a apuca, a coplesi.
7. Reflexiv recipr. (Înv.) A se asemana, a se potrivi. ♢ Expresie A se lovi ca nuca-n perete = a nu se potrivi deloc.
8. Tranzitiv (Înv.) A ataca. ♦ Reflexiv recipr.
A se lupta. – Din limba slava (veche) Loviti „a vana, a prinde, a pescui”.

Varianta definitie 2: Lovi verb
1. verifica cuvantul: izbi.
2. a izbi, (invechit si reg.) a razbi, (regional) a toca. (L-a - la cap.)
3. verifica cuvantul: bate.
4. verifica cuvantul: plesni.
5. verifica cuvantul: tranti.
6. (invechit) a (se) poticni. (S-a - tare la genunchi.)
7. a bate, a izbi, (rar) a zupai, (Transilvania) a supi. (- in usa cu piciorul.)
8. a (se) bate, a (se) izbi. (Se - de toti peretii.)
9. verifica cuvantul: ciocni.
10. a se izbi, (invechit si reg.) a se clati. (Apa se - de stanci.)
11. a ajunge, a atinge, a izbi, a nimeri, a ochi, a pocni, (popular) a pali, a picni, (regional) a talni, (Transilvania) a talali. (Glontul a - iepurele.)
12. verifica cuvantul: ataca.
13. verifica cuvantul: zvarli.
14. a se bate, a se strivi, a se zdrobi, (regional) a se meci. (Fructele s-au -.)

Varianta definitie 3: Lovi verb verifica cuvantul: aduce, ajunge, apropia, armoniza, asemana, asemui, asorta, birui, combina, compara, concorda, conveni, coplesi, corespunde, covarsi, cuprinde, dauna, infrange, intelege, invinge, invoi, merge, podidi, potrivi, prejudicia, prinde, razbi, semana, toropi, vatama.

Varianta definitie 4: Lovi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural lovesc, imperfect 3 singular lovea; conjunctie: prezent 3 singular si plural loveasca

Varianta definitie 5: A LOVi -esc
1. tranzitiv 1) A atinge cu putere. 2) A atinge in mod violent (si repetat), producand durere (cu mana sau cu un obiect). 3) A atinge din intamplare (fara violenta). 4) figurat: A face sa suporte o durere fizica sau morala. 5) fig. (despre stari fiziologice si psihice, boli, necazuri etcetera) A cuprinde pe neasteptate, aducand prejudicii. 6) (mai ales despre surse de lumina) A atinge brusc, provocand neplacere. Lumina m-a -it in ochi. 7) A face sa se loveasca.
2. intranzitiv A bate cu putere, producand un zgomot (puternic). - cu pumnul in masa. /<sl. loviti

Varianta definitie 6: A se lovi ma -esc intranzitiv 1) A intra in contact violent (unul cu altul). 2) A se atinge din intamplare (unul cu altul). 3) A-si produce dureri fizice, leziuni prin atingere brusca si violenta (cu ceva sau de ceva). 4) fig.
A intampina un obstacol, mai ales de ordin moral. 5) pop.
A se imbina in mod armonios (unul cu altul). ♢ - ca nuca de perete a fi foarte diferit; a nu se potrivi. 6) inv. (despre terenuri, tari) A avea hotare comune; a fi limitrof; a se invecina; a se margini. /<sl. loviti

Varianta definitie 7: Lovi (lovesc, lovit), verb –
1. A ataca, a se napusti. –
2. A izbi, a da lovituri. –
3. A biciui, a bate cu, a pedepsi. –
4. (Refl.) A se ciocni. –
5. (Refl.) A coincide, a se armoniza. –
6. (Refl.) A se pune de acord, a se invoi.
Sl. loviti „a prinde, a apuca” (Miklosich, Slaw.
Elem., 28; Moklosich, Lexicon, 342; Cihac, II, 177; Berneker 735; Conev 94), conform bulgara lovja „a apuca”.
Pentru semantism, conform Șeineanu, Semasiol., 167 si Skok, Dacor., IX,
216. Derivat loava, substantiv feminin (Oltenia, noroc, coincidenta fericita); loveala, substantiv feminin (invechit, lovitura); loviste, substantiv feminin (virtej, cuvint cuvant invechit, din limba slava (veche) lovište „ingraditura, parc de vinatoare”; sensul rom., numai la Dosoftei, pare sa fie o improprietate); lovitura, substantiv feminin (izbitura; chilipir).
Dupa Conev 37, loava provine direct din bulgara lov „lovitura”.