Meșteșugi
Definitie, sens si explicatie
1Mestesugi, mestesugesc, verb Iv.
Tranzitiv (Familiar) A efectua, a face un lucru (cu talent, cu pricepere). ♦ Tranzitiv si instranzitiv A unelti, a urzi, a planui (impotriva cuiva). ♦ (Rar) A falsifica. – Din Mestesug.
Tranzitiv (Familiar) A efectua, a face un lucru (cu talent, cu pricepere). ♦ Tranzitiv si instranzitiv A unelti, a urzi, a planui (impotriva cuiva). ♦ (Rar) A falsifica. – Din Mestesug.
2Mestesugi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural mestesugesc, imperfect 3 singular mestesugea; conjunctie: prezent 3 singular si plural mestesugeasca
3A Mestesugi -esc
1. tranzitiv 1) A face cu indemanare si pricepere (de mester); a mesteri; a maiestri. 2) fig. (actiuni dusmanoase) A intreprinde pe ascuns; a pune la cale in taina; a unelti; a urzi; a tese; a coace. 3) rar (obiecte, informatii etcetera) A prezenta drept veritabil, denaturand in mod intentionat; a imita in scop de frauda; a contraface; a falsifica.
2. intranzitiv A organiza in taina o actiune reprobabila; a unelti; a urzi; a tese; a coace. /Din mestesug
1. tranzitiv 1) A face cu indemanare si pricepere (de mester); a mesteri; a maiestri. 2) fig. (actiuni dusmanoase) A intreprinde pe ascuns; a pune la cale in taina; a unelti; a urzi; a tese; a coace. 3) rar (obiecte, informatii etcetera) A prezenta drept veritabil, denaturand in mod intentionat; a imita in scop de frauda; a contraface; a falsifica.
2. intranzitiv A organiza in taina o actiune reprobabila; a unelti; a urzi; a tese; a coace. /Din mestesug