Măsea
Definitie, sens si explicatie
1Măsea, masele, substantiv feminin
1. Fiecare dintre dintii mari (terminati cu o suprafata plata) fixati in partea posterioara a maxilarelor, dupa canini, la om si la unele animale, servind la zdrobirea si la macinarea alimentelor; molar1. ♢ Masea de minte = fiecare dintre cele patru masele care apar la sfarsitul adolescentei. ♢ Expresie (Oltean) cu douazeci si patru (sau cu gura plina) de masele = (om) voinic si istet, descurcaret, abil.
A-i crapa (cuiva) maseaua (sau maselele) (in gura) = a fi nerabdator, a avea mare nevoie de ceva.
A trage (sau a o lua) la masea = a bea mult, a fi betiv.
N-ajunge nici pe o masea = e foarte putin, e insuficient.
A nu avea ce pune (sau a nu ajunge) (nici) pe o masea sau nici cat (sa) pui pe o masea = a avea foate putin (de mancare).
A lepada, a arunca etcetera (pe cineva sau ceva) ca pe o masea stricata = a se debarasa (de cineva sau ceva) fara parere de rau.
2. Compus: (Botanica) maseaua-ciutei = mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori rosii, cu frunze patate rosu-brun (Erythronium dens canis).
3. Nume dat mai multor obiecte sau parti de obiecte asemanatoare, ca forma sau ca functie, cu maseaua (1) (la roata morii, la grindeiul de la piua, la grapa, leuca, talpile saniei, bocanci etcetera) – Limba Latina Maxilla „maxilar”.
1. Fiecare dintre dintii mari (terminati cu o suprafata plata) fixati in partea posterioara a maxilarelor, dupa canini, la om si la unele animale, servind la zdrobirea si la macinarea alimentelor; molar1. ♢ Masea de minte = fiecare dintre cele patru masele care apar la sfarsitul adolescentei. ♢ Expresie (Oltean) cu douazeci si patru (sau cu gura plina) de masele = (om) voinic si istet, descurcaret, abil.
A-i crapa (cuiva) maseaua (sau maselele) (in gura) = a fi nerabdator, a avea mare nevoie de ceva.
A trage (sau a o lua) la masea = a bea mult, a fi betiv.
N-ajunge nici pe o masea = e foarte putin, e insuficient.
A nu avea ce pune (sau a nu ajunge) (nici) pe o masea sau nici cat (sa) pui pe o masea = a avea foate putin (de mancare).
A lepada, a arunca etcetera (pe cineva sau ceva) ca pe o masea stricata = a se debarasa (de cineva sau ceva) fara parere de rau.
2. Compus: (Botanica) maseaua-ciutei = mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori rosii, cu frunze patate rosu-brun (Erythronium dens canis).
3. Nume dat mai multor obiecte sau parti de obiecte asemanatoare, ca forma sau ca functie, cu maseaua (1) (la roata morii, la grindeiul de la piua, la grapa, leuca, talpile saniei, bocanci etcetera) – Limba Latina Maxilla „maxilar”.
2Măsea substantiv
1. (Anatomie) molar.
2. (Tehnica) (regional) bot, bot, burete, ceafa, cioc, clenci, creasta, crestus, gat, nod, umar, ureche. (- la leuca carului.)
3. (Tehnica) (regional) ciocalteu, ciocarlie, cocos, cui, popa. (- la plug.)
4. (Tehn.) colt, dinte. (- la grapa.)
5. (Tehnica) (regional) bontoc, catel, coada, manusa, mana. (- la coasa.)
6. (Tehnica) (regional) sistoare. (- la joagar.)
7. (Tehnica) pana. (- la grindeiul de la piua.)
8. (Botanica) maseaua-ciutei (Erythronium dens canis) = (regional) cocorei (plural), cocosei (plural), ghicitori (plural), turcarete.
1. (Anatomie) molar.
2. (Tehnica) (regional) bot, bot, burete, ceafa, cioc, clenci, creasta, crestus, gat, nod, umar, ureche. (- la leuca carului.)
3. (Tehnica) (regional) ciocalteu, ciocarlie, cocos, cui, popa. (- la plug.)
4. (Tehn.) colt, dinte. (- la grapa.)
5. (Tehnica) (regional) bontoc, catel, coada, manusa, mana. (- la coasa.)
6. (Tehnica) (regional) sistoare. (- la joagar.)
7. (Tehnica) pana. (- la grindeiul de la piua.)
8. (Botanica) maseaua-ciutei (Erythronium dens canis) = (regional) cocorei (plural), cocosei (plural), ghicitori (plural), turcarete.
3Masea substantiv feminin, art. maseaua, g.-d. art. maselei; plural masele
4Măsea -ele f. 1) Fiecare dintre dintii mari, cu suprafata plata, situati in partile laterale ale maxilarelor; molar. ♢ - de minte fiecare din utlimele patru masele care apar la sfarsitul adolescentei. A trage (sau A lua) La - a consuma bauturi spirtoase in cantitati mari; a avea slabiciunea bautului. Nici pe o - (sau Nici cat a-i pune pe o -) foarte putin; o nimica toata. A clantani din -ele a tremura de frig. 2) Obiect sau unealta asemanatoare cu un dinte de acest fel. 3): -eaua-ciutei mica planta erbacee din familia liliaceelor, cu flori divers colorate si frunze cu pete rosii-brune. [G.-d. Maselei] /<lat. maxilla
5Masea (masele), substantiv feminin –
1. Dinte, molar. –
2. Dinte de roata. – Mr., megl. maseaua.
Limba Latina maxila (Puscariu 1045; Candrea-dens., 1067; Rew 5443), conform limba neogreaca: µασέλλα „maxilar”, limba italiana mascella, prov., verifica cuvantul: franceza maiselle, sp. mejilla.
Cuvint de uz general (Alr, I, 30). – Derivat maselar (var. masalar), substantiv masculin (maselarita neagra, Myoscianus niger; august); maselarita, substantiv feminin (planta); maselat, adjectiv (varietate de porumb).
Denumirea de maselarita se aplica prin intrebuintarea populara, contra durerilor de masele, datorata proprietatilor sale narcotice (dupa Conev 46, din bulgara maslar(n)ica „fabrica de ulei”).
Numele lunii august e mai putin clar si a fost pus in legatura cu limba latina messis „recolta” de Puscariu 1042, conform Tiktin.
1. Dinte, molar. –
2. Dinte de roata. – Mr., megl. maseaua.
Limba Latina maxila (Puscariu 1045; Candrea-dens., 1067; Rew 5443), conform limba neogreaca: µασέλλα „maxilar”, limba italiana mascella, prov., verifica cuvantul: franceza maiselle, sp. mejilla.
Cuvint de uz general (Alr, I, 30). – Derivat maselar (var. masalar), substantiv masculin (maselarita neagra, Myoscianus niger; august); maselarita, substantiv feminin (planta); maselat, adjectiv (varietate de porumb).
Denumirea de maselarita se aplica prin intrebuintarea populara, contra durerilor de masele, datorata proprietatilor sale narcotice (dupa Conev 46, din bulgara maslar(n)ica „fabrica de ulei”).
Numele lunii august e mai putin clar si a fost pus in legatura cu limba latina messis „recolta” de Puscariu 1042, conform Tiktin.