Originar -ă
Definitie, sens si explicatie
1Originar, -ă, originari, -e, adjectiv
1. Care este de loc din..., care isi are obarsia in...
2. În forma de la inceput, de origine; initial. – Din franceza Originaire, limba latina Originarius, -a, -um.
1. Care este de loc din..., care isi are obarsia in...
2. În forma de la inceput, de origine; initial. – Din franceza Originaire, limba latina Originarius, -a, -um.
2Originar adjectiv
1. initial, primitiv, primordial. (Patria - a albanezilor.)
2. initial, prim, primar, primordial. (Fondul - al caracterului sau.)
1. initial, primitiv, primordial. (Patria - a albanezilor.)
2. initial, prim, primar, primordial. (Fondul - al caracterului sau.)
3Originar (de loc din ...) adjectiv m., plural originari; f. singular originara, plural originare
4Originar -a (-i, -e) 1) Care isi trage originea; de origine. 2) Care este in forma de la inceput; aflat in prima forma. /<fr. originaire, limba latina originarius
5Originar, -ă adjectiv
1. Care isi are obarsia in..., care se trage din...
2. În prima forma, de la inceput. [Conform: franceza originaire, limba latina originarius].
1. Care isi are obarsia in..., care se trage din...
2. În prima forma, de la inceput. [Conform: franceza originaire, limba latina originarius].
6Originar, - adjectiv
1. care isi are obarsia in...
2. in forma de la inceput, de origine; initial. (< franceza originaire, limba latina originarius)
1. care isi are obarsia in...
2. in forma de la inceput, de origine; initial. (< franceza originaire, limba latina originarius)