Pacea
Definitie, sens si explicatie
1Pacea, pacele, substantiv feminin
1. (Înv.) Partea de la genunchi in jos a piciorului la animalele cu blana; prin extensiune blana prelucrata, de calitatea a doua, de pe picioarele unor astfel de animale.
2. (Regional) Mancare asemanatoare cu piftia, preparata din picioare de vitel sau de miel, mai rar de pasare etcetera, cu adaos de oua, de otet sau de usturoi. – Din limba turca: Paça.
1. (Înv.) Partea de la genunchi in jos a piciorului la animalele cu blana; prin extensiune blana prelucrata, de calitatea a doua, de pe picioarele unor astfel de animale.
2. (Regional) Mancare asemanatoare cu piftia, preparata din picioare de vitel sau de miel, mai rar de pasare etcetera, cu adaos de oua, de otet sau de usturoi. – Din limba turca: Paça.
2Pacea substantiv feminin, art. paceaua, g.-d. art. pacelei; plural pacele
3Pacea (pacele), substantiv feminin –
1. (Înv.) Pielea, blana de pe picioarele animalului. –
2. Fel de mincare preparat din picioare de vitel. – Mr. pacea, megl. pacea.
Limba Turca: paça (seineanu, Ii, 279; Lokotsch 1601), conform limba neogreaca: πατζας, limba albaneza, bulgara pača, limba sarba: pače.
1. (Înv.) Pielea, blana de pe picioarele animalului. –
2. Fel de mincare preparat din picioare de vitel. – Mr. pacea, megl. pacea.
Limba Turca: paça (seineanu, Ii, 279; Lokotsch 1601), conform limba neogreaca: πατζας, limba albaneza, bulgara pača, limba sarba: pače.