Perpetua
Definitie, sens si explicatie
1Perpetua, perpetuez, verb I. Tranzitiv si reflexiv A face sa dureze sau a continua sa dureze vesnic sau vreme indelungata; a (se) transmite (din generatie in generatie, din veac in veac), a (se) continua. [Pronuntat: -tu-a] – Din franceza Perpetuer, limba latina Perpetuare.
2Perpetua verb
1. verifica cuvantul: dainui.
2. verifica cuvantul: mentine.
3. verifica cuvantul: imortaliza.
1. verifica cuvantul: dainui.
2. verifica cuvantul: mentine.
3. verifica cuvantul: imortaliza.
3Perpetua verb (silabe -tu-a), indicativ prezent 1 singular perpetuez, 3 singular si plural perpetueaza, 1 plural perpetuam (silabe -tu-am); conjunctie: prezent 3 singular si plural perpetueze (silabe -tu-e-); ger. perpetuand (silabe -tu-and)
4A perpetua -ez tranzitiv A face sa se perpetueze. [Silabe -tu-a] /<fr. perpetuer, limba latina perpetuare
5A se perpetua pers. 3 Se -eaza intranzitiv (despre procese, actiuni etcetera) A fi perpetuu; a dura constant (mereu sau timp indelungat); a se mentine vesnic. [Silabe -tu-a] /<fr. perpetuer, limba latina perpetuare
6Perpetua verb I. tr., reflexiv A face sa dureze sau a dura vesnic sau multa vreme; a (se) transmite de la o generatie la alta. [Pronume -tu-a, p.i. 3,6 -ueaza, -ua. / < franceza perpetuer, limba italiana, limba latina perpetuare].
7Perpetua verb tr., reflexiv a face sa dureze, a dura vesnic; a (se) transmite de la o generatie la alta. (< franceza perpeteur, limba latina perpetuare)