Piedin
Definitie, sens si explicatie
1Piédin, piedine, substantiv neutru (Popular) Totalitatea firelor de urzeala de la capatul unei panze, care raman netesute si se taie cand panza este scoasa de pe razboiul de tesut. – Limba Latina *pedinus.
2Piédin substantiv (Text.) (popular) uruioc, (prin Transilvania) baba, (Ban.) ureznic. (- la o panza tesuta.)
3Piedin substantiv neutru (silabe pie-), plural piedine
4Piedin -e n.
Totalitate a firelor de urzeala care raman pe stative dupa taierea panzei; uruioc. /<lat. pedinus
Totalitate a firelor de urzeala care raman pe stative dupa taierea panzei; uruioc. /<lat. pedinus
5Piedin (-ni), substantiv masculin – Primele fire de urzeala netesute. – Varianta piedin, substantiv neutru, chiedin.
Mr., megl. piadin.
Limba Latina *pĕdĭnus, de la pĕdem (Candrea, Conv.
Lit., Xxxviii, 881-5; Puscariu 1307; Candrea-dens., 1378; Rew 6354), conform limba italiana pedano, pedene, penero, sicil. pedinu.
Alb. pedim pare sa provina din rom. (Jokl, Rf, Ii, 246).
Mr., megl. piadin.
Limba Latina *pĕdĭnus, de la pĕdem (Candrea, Conv.
Lit., Xxxviii, 881-5; Puscariu 1307; Candrea-dens., 1378; Rew 6354), conform limba italiana pedano, pedene, penero, sicil. pedinu.
Alb. pedim pare sa provina din rom. (Jokl, Rf, Ii, 246).