Plenipotențiar
Definitie, sens si explicatie
1Plenipotențiar, plenipotentiari, substantiv masculin, adjectiv (Persoana) care reprezinta in anumite imprejurari conducerea unui stat pe langa guvernele altor tari si care are in aceasta calitate puteri depline; plenipotent. [Pronuntat: -ti-ar] – Din franceza Plenipotentiaire.
2Plenipotențiar s., adjectiv (Pol.) (invechit) plenipotent, (invechit, in Transilvania) preneputintarus.
3Plenipotentiar substantiv masculin, adjectiv m. (silabe -ti-ar), plural plenipotentiari
4Plenipotențiar -a (-i, -e) 1) Care are putere deplina; cu puteri depline. Comisie -a. ♢ Ministru - diplomat care, dupa rang, este imediat inferior ambasadorului. 3) si substantival (despre diplomati) Care reprezinta conducerea unui stat pe langa guvernele altor state, avand imputerniciri depline. [Silabe -ti-ar] /<fr. plenipotentiaire
5Plenipotențiar adjectivm.
Ministru plenipotentiar = persoana care reprezinta conducerea unui stat pe langa guvernele altor state, fiind investita pentru aceasta cu puteri depline. [Pronume -ti-ar. / conform limba italiana plenipotenziario, franceza plenipotentiaire].
Ministru plenipotentiar = persoana care reprezinta conducerea unui stat pe langa guvernele altor state, fiind investita pentru aceasta cu puteri depline. [Pronume -ti-ar. / conform limba italiana plenipotenziario, franceza plenipotentiaire].
6Plenipotențiar s. m., adjectiv (diplomat) cu rang imediat inferior ambasadorului, investit cu puteri depline de catre autoritatea competenta a statului pe care il reprezinta. (< franceza plenipotentiaire, limba latina plenipotentiarius)