1
Plocat (plocate), substantiv neutru – Cuvertură, pătură, macat, care servește și ca valtrap. – Variantă poclad(ă), plocad(ă). Slavă pokladŭ „depus” (Miklosich, Slaw.
Elem., 37; Cihac, II, 60; Conev 61), conform clădi, năclad; pentru metateză, conform plocon. Forma placat, folosită în limbajul modern (Gib Mihăescu), este greșită, și datorată fără îndoială confuziei cu franceză plaquer. Plocău (variantă poclău), substantiv neutru (Bucovina, plasă de pescuit) pare variantă aceluiași cuvînt (după Scriban, din maghiară pokhalo „pînză de păianjen”). – Conform poclit.
Elem., 37; Cihac, II, 60; Conev 61), conform clădi, năclad; pentru metateză, conform plocon. Forma placat, folosită în limbajul modern (Gib Mihăescu), este greșită, și datorată fără îndoială confuziei cu franceză plaquer. Plocău (variantă poclău), substantiv neutru (Bucovina, plasă de pescuit) pare variantă aceluiași cuvînt (după Scriban, din maghiară pokhalo „pînză de păianjen”). – Conform poclit.
DER – dicționarul etimologic
2
Plocat substantiv neutru vezi Pocladă.
DEX – dicționarul explicativ