Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Prunc

1 * Cuvantul cu diacritice: prunc
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: PRUNC, prunci, substantiv masculin 1. (Înv. și popular) Copil (indiferent de vârstă sau sex); (sens curent) copil în primele luni de viață. 2. (Înv. și reg.) Copil în raport cu părinții săi; fiu. – Etimologie necunoscuta

2 * Cuvantul cu diacritice: prunc
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: PRUNC substantiv verifica cuvantul: sugar.

3 * Cuvantul cu diacritice: prunc
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: PRUNC substantiv verifica cuvantul: băiat, copil, fecior, flăcău, tânăr.

4 * Cuvantul cu diacritice: prunc
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: prunc substantiv masculin, plural prunci

5 * Cuvantul cu diacritice: prunc -ci
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: PRUNC -ci m. popular Copil în primele luni de viață. /Probabil limba latina puerunculus

6 * Cuvantul cu diacritice: prunc prúnci
Cuvantul fara diacritice: prunc

Definitie: prunc (prunci), substantiv masculin – Copil mic. Origine incertă. Pare să ducă spre un limba slava (veche) prątče, dim. al lui prątŭ „nuielușă”, conform bulgara prăčica, prăčka, limba sarba: prut(ka) „nuia”. În acest caz, rezultatul inițial din rom. ar fi prunci, cu sing. reconstituit după plural Pentru semantism, conform mlădiță, vlăstar, sp. vastago. Celelalte explicații nu sînt convingătoare: din mag. poronty „cuibar” ‹ limba slava (veche) porodŭ „naștere” (Cihac, II, 522; Tiktin); din limba latina privignus (Philippide, Principii, 148); din limba latina puerunculus redus la pueruncus (Pușcariu, Dscor., I, 602; Drăganu, Dacor., VI, 260; REW 6808a; conform contra Rosetti, I, 161), a cărui der. și scurtare par la fel de improbabile); din limba slava (veche) prąka (Conev 59); din limba latina proventus (Scriban).